Şase paşi de urmat pentru prevenirea Hipertensiunii Arteriale în contextul COVID-19

0
675
Foarte mulţi dintre pacienţii cu forme grave sau care au decedat din cauza COVID-19 au şi Hipertensiune Arterială (HTA), atrage atenţia dr. Loti Popescu, Master European Promovarea Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate, coordonator judeţean al Biroului de Programe şi Promovare a Sănătăţii şi Educaţiei pentru Sănătate din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Constanţa. De aceea, prevenirea HTA este, încă o dată, un scop pentru cei sănătoşi (prevenţie primară), dar şi pentru cei bolnavi (prevenţie secundară).
Iată câteva recomandări pentru îmbunătăţirea stilului de viaţă al pacienţilor cu HTA:
1. Renunţarea la fumat este, probabil, cea mai puternică măsură care previne bolile cardiovasculare şi noncardiovasculare, incluzând accidentul vascular cerebral şi boala cardiacă ischemică. În plus, exisă dovezi că fumatul interferează cu efectele benefice ale unor medicamente împotriva hipertensiunii arteriale. 
2. Reducerea consumului excesiv de alcool – Consumul de alcool determină creșterea tensiunii arteriale atât direct, cât și prin reducerea efectelor tratamentului împotriva hipertensiunii arteriale. Excesul de alcool este asociat în cazul persoanelor hipertensive și cu un risc crescut de accident vascular cerebral. Alcoolul în asociere cu alți factori de risc, precum fumatul și consumul de cafea, poate determina creșteri ale tensiunii arteriale chiar dacă sunt consumate în cantități moderate și în același timp pot amplifica și riscul de mortalitate coronariană.  Hipertensiunea arterială indusă de alcool poate fi reversibilă la intreruperea consumului. 
 3. Scăderea în greutate și practicarea de exerciții fizice – Scăderea în greutate cu minimum 10% într-o perioadă de 6 luni, în cazul supraponderalilor, determină reducerea tensiunii arteriale (5-20 mm Hg/10 kg pierdute), având efecte benefice și asupra factorilor de risc asociați: rezistența la insulină, diabetul, hiperlipidemia, hipertrofia de ventricul stâng. Cele mai indicate exerciții fizice sunt mersul pe jos, alergatul sau înotul, timp de 30-40 de minute, de 3-4 ori pe săptaămână. Exercițiile izometrice de tipul ridicatul greutăților pot avea drept efect creșterea tensiunii arteriale, deci trebuie evitate.
 4. Reducerea consumului crescut de sare – Regimul alimentar în hipertensiune arterială interzice adaosul de sare în mâncare, alimentele sărate, mai ales semipreparatele și să consume mâncare gătită din ingrediente proaspete (neconservate), cu conținut crescut de potasiu. Se recomandă reducerea consumului de sare în dietă, la mai puțin de 6 g/zi, fapt ce poate determina o reducere de 2-8 mm Hg a hipertensiunii arteriale. 
5. Creșterea consumului de alimente bogate în potasiu – cartofi copți, pastă și suc de tomate, banane, spanac, iaurt degresat, suc de morcovi. Regimul alimentar pentru hipertensiune arterială trebuie să includă aceste alimente.
6. Creșterea consumului de fructe și legume proaspete (vitamina C, alte vitamine și minerale, enzyme, antioxidanți), cantități mici de produse lactate cu un conținut scăzut de grăsimi, carne slabă. De asemenea, pacienții hipertensivi trebuie să evite alimentele care conțin grăsimi saturate, de origine animală și să folosească, în schimb, grăsimi polinesaturate, din uleiuri vegetale. De asemenea, în regimul pentru hipertensiunea arterială trebuie să fie inclus peștele (Omega-3).
Consecințe ale hipertensiunii arteriale

Persoanele care au hipertensiune arterială de cele mai multe ori nu au niciun simptom și ignoră această problemă, dar riscă să dezvolte în timp complicații severe, precum: afecțiuni cardiace (infarct miocardic, insuficiență cardiacă, fibrilație atrială), boala cerebrovasculară (accident vascular cerebral, disfuncție cognitivă), ateroscleroză (boala arterială periferică, afectarea arterelor carotide), afectarea rinichilor și a arterelor de la nivelul retinei.

Potrivit mai multor statistici din România se estimează că:
  • 17,8% din populația României au vârsta peste 65 de ani, dintre care 30% au cel puțin o boală cronică, iar 16% prezintă cel puțin 2 boli cronice
  • 1,7 milioane persoane au diabet zaharat; avem în vedere că 1 din 2 persoane cu diabet rămâne nediagnosticată
  • 4,5 milioane de persoane au peste 61 de ani
  • 6 milioane de români sunt fumători
  • 7,4 milioane de români suferă de hipertensiune arterială; avem în vedere că 1 din 5 persoane cu hipertensiune este nediagnosticată
  • 13,2 milioane de persoane au boli cardiovasculare.

A.V.

Citeşte şi:

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.