Două femei au început să-și facă ”programe” pe platforma TikTok, una dintre ele ajungând să se folosească și de copiii celeilalte. Totul ar fi pornit de la susținere financiară, care ulterior a fost retrasă. Cea din Constanța a solicitat un ordin de protecție, însă și cealaltă a reclamat-o pe prima, existând un dosar în lucru.
Pe TikTok, termenul „programe” este folosit pentru a descrie situațiile în care, în urma unui conflict între utilizatori, aceștia încep să publice videoclipuri și să facă transmisiuni live despre persoana cu care au intrat în conflict. În cadrul acestor materiale, sunt dezvăluite sau comentate informații despre aceasta, sunt ironizate și batjocorite anumite aspecte din viața sa, iar uneori sunt expuși membri ai familiei, apropiați sau detalii din viața personală.
Astfel, una dintre cele două TikTokerite a mers în instanță, la Judecătoria Constanța, unde a cerut ordin de protecție împotriva celeilalte.
Reclamanta
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a susţinut că a avut o relație de prietenie cu pârâta, cunoscută pe platforma TikTok, relație în cadrul căreia a acordat acesteia sprijin financiar, aspect ce poate fi probat prin transferuri bancare și facturi.
În momentul în care a decis să înceteze ajutorul financiar și să întrupă orice legătură cu pârâta, a început să fie victima unor presiuni și amenințări, pârâta comunicându-i că, dacă nu îi va mai oferi bani, reclamanta va fi postată în mediul online.
Ulterior refuzului de a mai plăti sume de bani, pârâta a inițiat o campanie de hărțuire online, distribuind materiale pe TikTok și alte rețele sociale în care apar atât reclamanta, cât și cei doi copii minori ai acesteia.
Pârâta a utilizat și a distribuit fotografii cu copiii fără consimțământul reclamantei, realizând materiale în care minorii sunt asociați cu imagini sugestive de morminte și cruci.
Totodată, fotografia copilului cel mic a fost utilizată ca imagine de profil de către mai multe conturi, la îndemnul pârâtei, în cadrul unor transmisiuni live.
Reclamanta a mai susţinut că în hărțuirea online sunt implicate și alte persoane din anturajul pârâtei, circumstanță care îi amplifică starea de teamă și nesiguranță, motiv pentru care solicită protecția urgentă a instanței.
Pârâta
Pârâta a invocat faptul că reclamanta i-a cauzat ei și familiei sale un prejudiciu moral prin comportamentul agresiv și prin acțiunile desfășurate pe platforma TikTok.
A relatat că este hărțuită în mod repetat, fiind vizată de cuvinte jignitoare și postări în care apar ea și cei doi copii minori, fapt care a generat o stare de neliniște și a afectat viața privată a familiei.
În continuare, s-a arătat că există o cauză penală în legătură cu aceste fapte, înregistrată la Secția 16 Poliție Sector 4 București și la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București.
Intimata-pârâtă a menționat că va depune dovezile deținute, inclusiv capturi de ecran ale postărilor și mesajelor de pe rețelele de socializare, pentru o analiză obiectivă a situației.
Potrivit acestei părți, implicarea copiilor minori, care urmează cursurile învățământului primar și gimnazial, în conflictele dintre adulți este inadmisibilă.
A mai precizat că postările respective au avut un număr mare de vizualizări, fiind văzute inclusiv de colegii copiilor și de cunoștințe, ceea ce a afectat imaginea familiei.
Instanța
Analizând întregul material probator, instanța a concluzionat că rezultă că între părţi există o situaţie tensionată, postările denigratoare fiind reciproce, acest din urmă aspect fiind recunoscut de reclamanta la termenul de dezbateri în faţa primei instanţe.
”Acesta nu este un motiv suficient pentru a fi respinsă o cerere de ordin de protecţie, cu toate acestea, raportat la conţinutul postărilor şi împrejurarea că acestea sunt reciproce, reclamanta întreţinând situaţia tensionată, nu se poate reţine existenţa unor acte de violenţă, care prin natura, intensitatea și circumstanțele sale să pună în pericol viața, integritatea fizică ori psihică sau libertatea persoanei. De asemenea, nu se poate reţine ca faptele reţinute conduc la existența unei stări de pericol reale, actuale și suficient de serioase pentru a impune adoptarea imediată a unor măsuri restrictive față de presupusul aggressor”, potrivit instanței.
În concluzie, cererea de eliberare a unui ordin de protecție a fost respinsă și pe fond și la apel.
Liliana BELCIUG
