Șefii celor două Camere au decis ca moțiunea de cenzură să fie citită joi în ședință comună

0
24
Sursa foto: DIGI 24

Președinții celor două Camere din Parlament, Anca Dragu și Ludovic Orban, vor ca moțiunea de cenzură să fie citită mâine, la ora 16.00.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, şi preşedinta Senatului, Anca Dragu, au convocat o şedinţă comună a Parlamentului pentru joi la ora 16:00 în vederea citirii moţiunii de cenzură împotriva Guvernului Cîţu, depusă de USR PLUS şi AUR.

De partea cealaltă, tabăra lui Florin Cîțu anunță că va sesiza CCR.

La data de 3 septembrie 2021 s-a inregistrat la cabinetul prepedintelui Senatului sub   nr.1/2824/2021   si   la   cabinetul   presedintelui   Camerei   Deputatilor    sub nr. 2490/3.09.2021, Motiunea de cenzura intitulata ”Demiterea Guvernului Citu, singura sansa a Romaniei de a trai! Florin Citu trebuie sa plece!”,

Luand in considerare convocarea Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputatilor §i Senatului in datele de 3, 4, 6 st 7 septembrie a.c. in vederea stabilirii calendarului dezbaterii motiunii de cenzura care insa nu s-a  putut  realiza  din  cauza lipsei cvorumului de sedinta;

Avand in vedere:

– Decizia Curtii Constitutionale nr.1525/2010  asupra  conflictului  juridic  de natură constitutionalñ dintre Guvernul Romaniei, pe de o  parte,  si Parlamentul Romaniei alcatuit din Camera Deputatilor st Senat, pe de altii parte, publicatñ in Monitorul Oficial, Partea I nr. 818 din 07 decembrie 2010 ”depunerea motiunii de cenzurâ are semnificatia declansârii controlului parlamentar asupra activitâtii Guvernului si mutatis mutandis constituie un act irevocabil i“n sensul initierii acestui control; este o armâ pusâ indeobste la Indemâna opozitiei parlamentare si nu i“n ultimul rand este o formâ de exprimare a opozitiei fatâ de mâsurile adoptate de Guvern. in consecintâ, i”mpiedicarea prezentârii si refuzul de a dezbate o motiune de cenzurâ deja depusâ sunt contrare Constitutiei, i’ntrucât acest lucru ar echivala cu eliininarea posibilitatii opozitiei parlamentare de a cenzura si controla deciziile guvernamentale de angajare a râspunderii. Astfel, i“n cauza de fatâ, Curtea retine câ Parlamentul, prin reprezentantul sâu, si anume presedintele Senatului, n u a respectat termenul de prezentare a motiunii de cenzurâ i“n sedinta comuna a celor douâ Camere de cel mult 5 zile de la data depunerii acesteia, prevâzut de art. 78 alin.(1) din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, ceea ce se constituie i“ntr-o piedica la prezentarea motiunii de cenzurâ depusa de opozitia parlamentarâ. Mai mult, avand i“n vedere cele arâtate mai sus, dezbaterea motiunii de cenzurâ trebuia deja demarata, ceea ce nu s-a fntâmplat, astfel Incat Curtea constatâ câ Parlamentul, prin reprezentantul sâu, si anume presedintele Senatului, refuzâ supunerea acesteia spre dezbatere ion sedinta comunâ a celor douâ Camere ale Parlamentului, contrar prevederilor art. 114 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 113 alin. (3) din Constitutie.

– in acest mod  opozitia  parlamentarâ  nu  se  mai  poate  expriina  si  controlul parlamentar este lipsit de eficientâ. Or, niciun instrument juridic prevfizHf de Constitutie nu poate fi lipsit de eficientâ, golirea lui de  continut  determinând  caracterul lui iluzoriu si, ilnplicit, incâlcarea principiului constitutional al statului de drept.”

– Decizia Curtii Constitutionale nr. 609/2020 asupra respingerii cererii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionalâ dintre Guvern si Parlament, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 980 din 23 octombrie 2020

”Avand ion vedere câ atât Constitutia, cat si normele regulamentare ale Parlamentului instituie obligativitatea desfăsurârii dezbaterilor si votului fntr-un interval de 3  (trei) zile de la momentul prezentârii motiunii de cenzurâ,[…]. Se considerâ câ lipsa unei sanctiuni exprese i“n continutul textului  constitutional  pentru  nerespectarea termenMfui nu poate conduce la conCluZla câ dezbaterea si votul motiunii de cenzurâ pot avea loc oricand, i’ntrucat, astfel cum a arâtat si Curtea Constitutionalâ, aceasta atrage caracterul iluzoriu al instrumentului juridic si, ion cele din urma, lipsa de eficientâ, in mâsura in care actualitatea acestuia este afectata de trecerea timpului.”

–    “Odată      depusă,      i“n       sarcina       Parlamentului       se       nasc       o       serie  de obligatii legate, ce n u pot fi fragmentate. Astfel, In cel mult 5 zile de la data depunerii, mo{iunea de cenzura trebuie prezentata fn edin{a comunâ a celor douâ Camere [art.94 alin.(1) teza a dona din Regulamentul activitâ{ilor  comune  ale  Camerei Deputatilor (i Senatului, aprobat prin Hotârarea Parlamentului României nr.4/1992, republicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.247 din 25 martie 2020], iar dupâ 3 zile de la prezentare trebuie dezbâtutâ si votatâ [art.113 alin.(3) din Constitu{ie ii art.94 alin.(2 ) din Regulament]. Totodatâ, data ii locul edinfei comune, i“mpreunâ cu invitatia de participare, se comunicâ Guvernului de câtre presedintele Camerei Deputatilor, cu 24 de ore tnainte a aceasta sâ aibâ loc [art.94 alin.(3) din Regulament] . “

–          Decizia Curtii Constitutionale nr. 85/2020 asupra admiterii cererilor de solutionare conflictelor juridice de  naturñ constitutionala dintre Presedintele Romaniei si Parlamentul Romaniei, formulate de presedintele Camerei Deputatilor si presedintele Senatului, publicata in Monitorul Oficial, Partea nr. 195 din 11 martie 2020 ”[…], de vreme  ce Parlamentul  este suveran  i“n a acorda sau nu votul de i“nvestitura unui Guvern desemnat, este greu de i“nteles care este fundamentul juridic al refuzului Parlamentului de a -si exercita o competenta constitutionala expresâ, clarâ si care nu lasâ loc pentru interpretari divergente. Abia prin i“mpiedicarea finalizârii unei proceduri de i“nvestire a unui Guvern desemnat, procedura par/amenfarfi pe care a fnceput-o, dar pe care nu a dorit sâ o ducâ la bun sfarsit, preferând sâ se adreseze Curtii Constitutionale cu un fals conflict juridic de naturâ constitutionalâ, Parlamentul a produs un blocaj institutional.”

–         Decizia Curtii Constitutionale nr.  209/2012  referitoare  la  respingerea sesizñrii de neconstitutionalitate a Hotararii Parlamentului nr. 1/9.02.2012 pentru acordarea increderii Guvernului, publicata in Monitorul  Oficial, Partea I nr. 188/ 22.03. 2012 -Parlamentul “nu poate fi reprezentat sau inlocuit de niciunul dintre organele sale interne si pe care chfar el si Ie fnfiinteaza, din simplul motiv ca el nu poate delega nimanui – Sf cu atât mai putin unui grup de parlamentari – suveranitatea nationala cu care electoratul 1-a imputernicit i“n urma alegerilor parlamentare. […]Pentru ca un cDntrol parlamentar sa fie autentic, el trebuie sa fie deplin, adicâ Parlamentul tarii trebuie sâ dispunâ de posibilitatea de a lua orice masuri pentru a da continut acestei plenitudini. Deplasarea [ ] unui centru de decizie constitutional (Parlamentul) la comisii ale acestuia nu este conform a cu menirea celui dintâi, exprimatâ clar ion prevederile art.110 si art.58 din Constitutie fart.111 si art.61 din Constitutia revizuită.“

In conformitate cu art. 14 alin.(1) si avand in vedere prevederile art.94 din Regulamentul activitñtilor comune ale Camerei Deputatilor st Senatului presedintii celor douñ Camere ale Parlamentului convoaca plenul reunit a1 Camerei Deputatilor si Senatului in data de jot, 9 septembrie 2021, ora 16.00.

D.A.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.