Cea de-a treia acțiune formulată de Georgeta Tapangea, prin care a cerut anularea unei hotărâri a Consiliului Local, a fost respinsă definitiv. Și aceasta viza exproprierea din Tomis Nord, iar verdictul final a fost pronunțat la începutul acestei săptămâni.
Georgeta Tapangea a cerut, prin mai multe acțiuni în instanță, anularea Hotărârii Consiliului Local nr. 295 din 31.08.2021, privind aprobarea Studiului de prefezabilitate pentru „Amenajarea unei grădini publice în cartierul Tomis Nord, zona Brotăcei din Municipiul Constanța“, proiect care vizează exproprierea sa de terenul de 230 metri pătrați pe care îl deține în Tomis Nord.
Tapangea a arătat că deține în proprietate imobilul încă din anul 2006, iar pentru edificarea unei construcții pe acest teren, a efectuat anumite lucrări impuse de autorități în vederea obținerii autorizației de construire.
Astfel, a fost obținut Certificatul de urbanism nr. 4386/09.12.2015 şi, în baza acestuia, autorizații de construire pentru deviere rețele hidroedilitare (alimentare cu apă şi rețea termoficare), pentru deviere rețele termice – execuție canal termic, fiind executate lucrări ample, inclusiv de înlocuire a conductelor uzate.
Mai mult, pe teren ar fi fost realizate, începând cu anul 2015, cu mult înainte de declararea oricărei intenții de expropriere, numeroase investiții în vederea construirii unei clădiri (trasare limite imobil şi puncte caracteristice, devierea traseului conductelor publice de utilități – apă, energie electrică şi energie termică –, cu devierea cablurilor de telefonie şi schimbarea căminelor pentru acestea, mutarea unui stâlp de iluminat etc.).
Ulterior, a fost emisă Autorizația de construire nr. 429 din 12.04.2017, prelungită prin Autorizația d construire nr. 1519 din 29.10.2018, în baza căreia au fost realizate lucrări de edificare, conform legii.
Doar că, anii trecuți, Primăria Constanța a elaborat un proiect care vizează, printre altele, exproprierea Georgetei Tapangea și transformarea terenului într-un parc.
Mai exact, administrația locală dorește să amenajeze o grădină publică pe o suprafață totală de 1.516 mp, în această suprafață fiind inclus şi lotul de teren pe care îl deține Tapangea, de 230 mp, restul fiind în proprietatea Municipiului Constanța.
Practic, s-a propus exproprierea unui teren proprietate privată, pe care este începută edificarea unei construcții, antrenând costuri exorbitante pentru autoritatea locală şi mult disproporționate față de costurile efective ale grădinii ce urmează a fi amenajată, ce ar fi putut deja să fie realizată, în timp extrem de scurt şi cu cheltuieli minime, pe restul de 1.286 mp de teren ce aparține Primăriei, potrivit Georgetei Tapangea.
Față de acestea, reclamanta a arătat că a formulat plângerea prealabilă împotriva HCLM 295/2021, respinsă în data de 4.11.2021. Ulterior aprobării Studiului de prefezabilitate, Primăria a trecut direct la declanşarea procedurii de expropriere, fiind emisă HCLM nr. 482/28.12.2021, hotărârea Consiliului Local privind aprobarea declanşării procedurii de expropriere a imobilului teren în suprafață de 230 mp, proprietate privată. Reclamanta a atacat şi această hotărâre, plângerea-i prealabilă fiind, de asemenea, respinsă.
În continuarea expunerii, Tapangea a prezentat detaliat motivele sale ce ar demonstra nelegalitatea hotărârii Consiliului Local. Printre altele, a apreciat că actul contestat a fost adoptat cu încălcarea tuturor principiilor de transparență decizională în activitatea administrației publice, nefiind supusă niciunei forme de consultare şi de evaluare publică. A subliniat că, în speță, nu sunt respectate principiul proporționalității, legalității şi satisfacerii interesului public, dar nici dispozițiile Codului administrativ, dovadă fiind lipsa unei analize reale şi serioase a impactului acestei soluții atât în ceea ce priveşte procedurile în sine, cât şi costurile reale ale acestei investiții.
Primăria ar fi trecut direct la declanşarea procedurii de expropriere, contrar dispozițiilor legale care ar impune aprobarea coridorului de expropriere numai dupa efectuarea Studiului de fezabilitate, inexistent la momentul emiterii hotărârii atacate.
Iar din informațiile publice, licitația pentru efectuarea Studiului de fezabilitate ar fi fost desfăşurată în decembrie 2021 şi contractul (în valoare de 60.000 de lei, plus TVA) ar fi fost semnat în ianuarie 2022, studiul nefiind realizat nici până la acest moment, deşi termenul era de opt luni.
În fine, trecând peste alte aspecte, în septembrie 2024, Tribunalul s-a pronunțat prin respingerea acțiunii, iar reclamanta a fost obligată să achite cheltuieli de judecată în cuantum de circa 5.000 de lei.
Mai departe, reclamanta a atacat sentința de contencios administrativ cu recurs, la Curtea de Apel, în speranța că, în cele din urmă, își va salva terenul. Însă, luni 17 februarie, completul de judecată a menținut sentința Tribunalului și a respins recursul ca nefondat, decizia fiind definitivă.
Daniel ALBU
