De duminică, 27 octombrie, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a pus la dispoziție o platformă on-line unde oricine poate transmite informații despre comportamentul agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice. Practic, oricine poate trimite imagini și informații despre comportamentul unor șoferi, dacă se consideră că aceștia încalcă unele norme de conduită în trafic. Numai că această practică este pusă, cumva, sub semnul întrebării.
Motivul: lipsește organul constatator, prevăzut de ordonanța care reglementează regimul juridic al contravențiilor. Asta deși sunt situații în care prezența acestuia nu este necesară, însă atunci trebuie îndeplinite obligatoriu anumite condiții.
Mai mult decât atât, o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, explică necesitatea constatării contravențiilor de către organul constatator cu propriile simțuri, despre care nu se poate vorbi în contextul sesizărilor altor șoferi pe noua platformă a MAI.
Ce prevede Legea Circulației
„Art. 109. – (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac direct de către poliţistul rutier, iar în punctele de trecere a frontierei de stat a României, de către poliţiştii de frontieră.
(2) Constatarea contravenţiilor se poate face şi cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenţiei.
Referitor la aceste două articole, într-o decizie a ÎCCJ din 2017, judecătorii au stabilit că „nu este obligatoriu ca agentul care încheie procesul-verbal să constate personal fapta, însă în cazul în care fapta nu este constatată personal, procesul-verbal nu se bucură de prezumţia de veridicitate.
În această situaţie, procesul-verbal trebuie să fie susţinut de probe suficiente, care să demonstreze existenţa faptei şi vinovăţia contravenientului“.
Judecătorii instanței supreme vin și cu un exemplu în acest sens: „Depăşirea vitezei legale nu poate fi, în niciun caz, constatată personal de către agentul rutier. Aceasta se poate constata numai prin intermediul aparatelor radar omologate şi verificate metrologic“.
Într-o altă opinie a judecătorilor se consideră că procesul-verbal de constatare a contravenţiilor rutiere nu poate fi întocmit exclusiv în baza unor informaţii furnizate de altă persoană, ci în baza unor constatări personale, indiferent de mijloacele folosite (propriile simţuri sau înregistrarea aparatului radar), ale celui ce-l întocmeşte.
Atât legea specială – Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 (Regimul Rutier), cât şi legea generală – Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 2/2001 (Regimul juridic al contravențiilor) –prevăd că agentul constatator, şi numai el, constatând contravenţia, întocmeşte procesul-verbal, astfel încât trebuie trasă concluzia că, în timpul procedurii administrative de constatare şi de întocmire a procesului-verbal, intervine un singur agent: cel care constată săvârşirea faptei şi care semnează actul.
Judecătorii instanței supreme mai arată că trebuie ținut cont și de faptul că agentul care întocmeşte actul trebuie să descrie, în cuprinsul acestuia, fapta exact aşa cum a constatat-o, cum a perceput-o cu propriile simţuri, şi nu în baza constatărilor altei persoane, ce pot fi comunicate de către acea persoană ori recepţionate eronat.
Un argument în plus este şi faptul că întocmirea procesului-verbal de contravenţie trebuie precedată de administrarea unor probe de către polițistul care a constatat contravenția.
„Nu se poate susţine că simpla comunicare a numărului vehiculului şi a vitezei cu care a fost înregistrat acesta de către aparatul radar poate suplini obligaţia agentului constatator de a cerceta atât existenţa faptei, cât şi a împrejurărilor în care a fost săvârşită“, mai arată judecătorii.
Într-o primă orientare a instanței supreme, s-a considerat că încheierea procesului-verbal de constatare a contravenţiei poate fi efectuată şi de către un alt poliţist rutier decât cel care a constatat, în mod nemijlocit săvârşirea faptei contravenţionale, însă condiţia impusă de textul de lege este ca fapta să fi fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic care să fie certificat sau omologat şi verificat metrologic. Adică aparatele radar, verificate în prealabil, context în care camerele de bord ale altor șoferi nu pot fi considerate mijloace tehnice certificate și omologate.
Făcând un apel la jurisprudență, în acest sens s-au pronunţat mai multe instanțe din țară, printre care și Tribunalul Constanţa – Secţia de contencios administrativ şi fiscal (Deciziile nr. 1.193 din 26 mai 2016 şi nr. 590 din 16 martie 2016); Tribunalul Tulcea – Secţia civilă de contencios administrativ şi fiscal (Decizia nr. 123 din 18 februarie 2016).
Instanța supremă a mai concluzionat, în acest context, faptul că încheierea procesului-verbal, atunci când contravenția a fost constatată cu un mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic (radar) nu constituie o cauză de nulitate a procesului-verbal.
Mai mult decât atât, potrivit Deciziei nr. 4 din 30 ianuarie 2017 a ÎCCJ, potrivit art. 6 pct. 20 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, dispozitivul destinat măsurării vitezei constituie mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic, iar conform pct. 3.5.1 din Norma de metrologie legală NML 021-05 „Aparate pentru măsurarea vitezei de circulaţie a autovehiculelor (cinemometre)“, aprobată prin Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 301/2005, cu modificările ulterioare, astfel cum a fost modificat şi completat prin Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 187/2009, „Înregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel puţin următoarele: data şi ora la care a fost efectuată măsurarea; valoarea vitezei măsurate; imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidenţă numărul de înmatriculare al acestuia“.
De subliniat că, în acest context, vorbim de viteză, care nu poate fi constatată cu propriile simțuri ale organului constatator. Însă ambele normative menționate, respectiv Regimul rutier și Regimul de aplicare a sancțiunilor, prevăd posibilitatea constatării contravențiilor cu ajutorul aparatelor radar ale Poliției, omologate și certificate, fără a se face vorbire despre alte aparate, precum camerele de bord sau telefoanele mobile deținute de alți participanți la trafic.
În acest context, normativul care oferă această posibilitate, de sesizare a Poliției Rutiere cu imagini surprinse în trafic cu aparate neomologate, poate fi atacată. Până atunci, aceasta produce efecte.
Daniel ALBU
Tara lui Mircea fa-te ca lucrezi.