Sentință definitivă pentru o femeie și un bărbat, acuzați de fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals. Bărbatul a falsificat un contract de vânzare-cumpărare a unei mașini pe care femeia a cumpărat-o și a înscris-o la Taxe și Impozite, la Năvodari. Din nefericire, mașina figura ca fiind căutată în spațiu Schengen în vederea confiscării, iar în urma procedurilor specifice înmatriculării s-a descoperit acest lucru, ulterior mașina fiind indispopnibilizată.
Potrivit rechizitoriului, Ion S. agent de vânzări al unui parc auto SH, a întocmit în fals un contract de vânzare-cumpărare pentru autoturismul marca Audi A1, la data de 27.01.2019 între cetățeanul italian Erehaihi Yusra, în calitate de vânzător, şi Elena M., în calitate de cumpărător, pe care l-a folosit la data de 12.03.2019 la S.P.I.T. Năvodari, fiindu-i eliberată în aceeași zi fișa de luare în evidență a autoturismului, necesară înmatriculării.
Trei zile mai târziu, femeia a folosit același contract despre care cunoștea că a fost întocmit în fals, la S.P.C.R.P.C.Î.V. Constanța, în vederea înmatriculării autoturismului. Până acum toate bune și frumoase.
Nu a durat o lună până când polițiștii de frontieră au depistat autoturismul respectiv pe raza orașului Năvodari, pe data de 5 aprilie 2019, la sesizarea Serviciului de Înmatriculări care a constatat că mașina figura cu semnalare Schengen ca fiind căutată pentru confiscare, în baza unei alerte introduse de autoritățile unui stat european. Luată la întrebări, Elena M. a susţinut verbal că a cumpărat autoturismul de la un parc auto din Constanța.
Polițiștii au indisponibilizat autoturismul pe care l-au depus la camera camera corpurilor delicte din cadrul Gărzii de Coastă Constanța.
Traseul parcurs de mașina vândută de mai multe ori
În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că același autoturism a făcut obiectul mai multor vânzări odată cu introducerea sa în România, acesta aparținând cetățeanului italian Erehaihi Yusra, existând suspiciunea că a fost achiziționat de pe teritoriul Italiei prin folosirea unor file CEC false. Autoturismul a fost adus pe platformă, din Șimleul Silvaniei în constanța, de către o persoană care a fost ulterior audiată ca martor, la parcul auto din Constanța, unde a ajuns în posesia unei alte persoane care se ocupă cu vânzarea ocazională de autoturisme second-hand.
Din parcul auto, autoturismul a fost achiziționat de Elena M., în cursul lunii februarie 2019, sens în care intermediarul a pus la dispoziția femeii un contract de vânzare-cumpărare încheiat la data de 27.01.2019 între soția sa, în calitate de cumpărător, și cetățeanul italian Erehaihi Yusra, în calitate de vânzător, ambele chei originale, precum și documentele de înmatriculare ale autoturismului din care rezulta identitatea fostului proprietar din Italia.
Mașina a fost achiziționată contra sumei de 5.900 d euro, însă contractul nu era nici datat, nici înregistrat la SPIT. Din această cauză, femeia a fost nevoită să apeleze la celălalt inculpat, Ion S., persoană care se ocupă de intermedierea vânzării de autoturisme, pentru a-și înmatricula autoturismul pe teritoriul României. În acest sens, bărbatul s-a ocupat de întocmirea formalităților necesare pentru efectuarea inspecției tehnice periodice la RAR și de obținerea numerelor provizorii.
Ulterior, întrucât pentru înmatricularea definitivă a autoturismului era necesară obținerea certificatului fiscal care să ateste că proprietarul nu are datorii la stat, iar contractul de vânzare/cumpărare nu putea fi folosit pentru luarea în evidențele fiscale, cu acordul femeii, Simion a întocmit în fals un contract de vânzare-cumpărare pentru același autoturism, menționând că ar fi fost încheiat la data de 27.01.2019 între Erehaihi Yusra, în calitate de vânzător, Elena M., în calitate de cumpărător, pe care l-a semnat la ambele rubrici și l-a depus în data de 12.03.2019 la SPIT Năvodari, fiindu-i eliberat certificatul fiscal și, ulterior, a fost folosit la serviciul pentru înmatriculări auto.
Numai că, așa cum am arătat mai sus, în cursul procedurilor de înmatriculare s-a constatat faptul că mașina era căutată în spațiul Schengen, motiv pentru care au fost sesizați polițiștii de frontieră care au identificat-o pe raza orașului Năvodari.
De precizat că anchetatorii au depistat o adevărată rețea care se ocupa de introdiucerea în țară a unor autoturisme pe care le cumpărau din afara țării și le vindeau apoi în România, de multe ori fără a avea acte în regulă.
Inculpații s-au contrazis între ei
Ce a declarat inculpatul
În urma audierii, inculpatul Ion S., a declarat că a recunoscut în totalitate comiterea faptei. Acesta a precizat că, în primăvara anului 2019, în preajma paștelui, Elena M împreună cu soțul ei, cu care el se afla în relații de prietenie, l-au contactat și i-au cerut ajutorul ca să înmatriculeze un autoturism pe care l-au cumpărat dintr-un parc auto din Constanța. A fost de acord să îi ajute, iar femeia i-a pus la dispoziție mai multe acte, respectiv trei exemplare ale contractului de vânzare-cumpărare care nu era înregistrat la SPIT și nu avea ștampilă, talonul mașinii plus alte documente.
El i-a spus femeii că trebuie să ia legătura cu cei de la parcul auto pentru a înregistra contractul la SPIT, însă în perioada aceea nu erau de găsit. Astfel, a inițiat demersurile pentru a obține numere provizorii, apoi a făcut RAR-ul, după care era necesară înregistrarea autoturismului la SPIT. El a mai declarat că i-a propus să facă un contract în fals, pentru a urgenta formalitățile, mai ales că îi expirau numerele provizorii. Aceasta a fost de acord, astfel că a întocmit în fals contractul de vânzare-cumpărare între cetățeanul italian Erehaihi Yusra, în calitate de vânzător, şi ea, în calitate de cumpărător, și s-a deplasat cu dosarul autoturismului, care conținea și documentul fals, la SPIT Năvodari, unde l-a depus la data de 12.03.2019 și i-a fost eliberată pe loc fișa de luare în evidență.
Ce a declarat femeia
În schimb, spre deosebire de Ion S., Elena M. a recunoscut doar parțial comiterea faptei, prezentând o altă variantă. E a declarat că nu a avut cunoștință de existența contractului fals dintre ea și cetățeanul italian și că nu a cunoscut conținutul dosarului de înmatriculare primit de la Ion S.. Astfel, inculpata a declarat că în data de 02.09.2019 a mers la un parc auto unde a discutat cu doi bărbați pentru a cumpăra o mașină. Cei doi i-au prezentat autoturismul de culoare albă, care avea numere de înmatriculare, împreună cu un contract de vânzare-cumpărare încheiat între o persoană și cetățeanul italian Erehaihi Yusra.
Una dintre persoanele respective s-a oferit să îi înmatriculeze mașina contra sumei de 1.200 lei, dar întrucât prețul i s-a părut cam mare a preferat să apeleze la inculpatul Ion S., care avea o societate în Năvodari care se ocupa de astfel de demersuri. Prețul acestuia era de 1.000 lei și s-a ocupat de întocmirea contractului vânzare-cumpărare, efectuarea ITP-ului și plata taxei de înmatriculare. Întrucât nu îi găsea pe cei de la parcul auto pentru a scoate fiscalul, inculpatul i-a spus că se poate face un contract direct ea și cetățeanul italian care figura ca proprietar, asigurând-o că toată procedura este legală. Dat fiind faptul că ea nu se pricepea la procedura de înmatriculare, a fost de acord, așa că inculpatul s-a ocupat de redactarea contractului, pe care însă nu i l-a arătat și pe care nu l-a semnat niciodată. Cu întreg dosarul s-a prezentat personal la S.P.C.R.P.C.Î.V. Constanța, însă nu cunoștea ce acte conține. După depunerea dosarului, inculpatul i-a adus la sediul societății din Năvodari numerele de înmatriculare, însă certificatul de înmatriculare întârzia să vină.
A întrebat la S.P.C.R.P.C.Î.V. Constanța, iar cei de acolo i-au spus că nu o găsesc în evidențe. După ce i-a fost ridicată mașina de către polițiștii de frontieră, a făcut verificări personal pe mai multe site-uri de specialitate, iar autoturismul nu figura ca fiind furat. În final, inculpata a declarat că se consideră o victimă a sistemului românesc și că se constituie chiar parte civilă în procesul penal cu suma de 8.000 euro, reprezentând contravaloarea autoturismului și toate cheltuielile generate de această situație, susținând că nu a avut niciun moment reprezentarea că documentul întocmit de inculpatul Ion S. este fals, acesta asigurând-o că totul este legal.
Ce s-a întâmplat în instanță
Odată trimiși în judecată pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, în cazul lui, respectiv uz de fals în cazul ei, instanța de fond, Judecătoria Constanța, i-a găsit vinovați pe ambii, iar pe data de 9 iunie a.c., fiind condamnați la câte 6 luni de închisoare, pedepsele fiindsuspendate.Minuta judecătorească poate fi consultată AICI.
Sentința penală a fost atacată ulterior la Curtea de Apel, unde marți, 14 noiembrie, a fost pronunțat verdictul final. La instanța superioară, completul de judecată a dispus desființarea în parte a sentinței Judecătoriei, iar în urma rejudecării a dispus amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani. Hotărârea este definitivă.
Daniel ALBU
