Simularea examenului de bacalaureat reprezintă o etapă importantă în pregătirea elevilor de clasa a XII-a, oferindu-le oportunitatea de a se familiariza cu rigorile unui examen oficial. Aceasta urmărește atât evaluarea nivelului de cunoștințe dobândite până în acel moment, cât și identificarea punctelor slabe care necesită îmbunătățire. În județul Constanța peste 5900 elevi au participat la probele scrise din cadrul examenului național de bacalaureat 2026.
Unii dintre aceștia consideră simularea națională utilă pentru pregătire, însă critică presiunea ridicată și simulările județene, pe care le văd mai puțin importante. Pentru mulți elevi, examenul reprezintă un moment decisiv.
La Liceul Tehnologic „Lazăr Edeleanu” din Năvodari elevii consideră simularea națională utilă pentru examenul de bacalaureat „deoarece oferă o experiența apropiată de cea reală și ajută la evaluarea nivelului actual de pregătire“, declară Irene Cristea. Totuși simulările județene sunt văzute într-o lumină mai proastă „utilă este doar cea națională, cele județene nu mi se par chiar atât de utile”, mărturisește Exenia Iancu.
Pentru mulți liceeni, simularea vine la pachet cu stresul amplificat de aproprierea examenului de bacalaureat și de alegerea unei facultăți. „sincer mă stresează mult bacul și facultatea, viitorul meu depinde de ele”, ne spune Exenia Iancu. Gestionarea timpului, nivelul mare de informații noi si procedurile ușor complicate îi sperie pe adolescenți. Emoțiile în condiții de examen sunt un factor important care reprezintă principalele dificultăți și, deși majoritatea afirmă că au primit toate informațiile necesare, unii recunosc că încă mai au mici neclarități legate de proceduri.
„Ar trebui să se pună mai mult accent pe feedback-ul oferit după simulare, astfel încât elevii să înțeleagă exact unde trebuie să mai lucreze”, propune Irene Cristea.
În acest context, tot mai mulți elevi apelează la meditații, pregătirea la clasă devenind insuficientă. Elevii explică faptul că au de acumulat multă materie nouă constant, lăsând puțin timp pentru recapitularea și exersarea necesară pentru examenul de bacalaureat.
„La matematică materia este multă și pentru rezultate bune este nevoie de pregătire în particular, deoarece la clasă nu se recapitulează, ci doar se adaugă lecții noi“ , mărturisește Raisa Cravcic, elevă la Liceul Tehnologic de Electrotehnică și Telecomunicații.
Această realitate este accentuată de încercările elevilor de a fi autodidacți, doar pentru a realiza că au nevoie de îndrumarea unui profesor.
„Oricât m-aș fi chinuit pe cont propriu, tot nu mă simțeam stăpân pe materie. De când merg în particular, simt un progres real și am înțeles, în sfârșit, structura eseurilor”, spune un elev al Liceului Teoretic „Decebal” Constanța.
Presiunea socială este un factor puternic în cursa cu stresul. Adolescenții pun accentul pe contrastul dintre mediul de acasă și cel de la școală. În timp ce majoritatea părinților sunt descriși ca fiind înțelegători, profesorii sunt văzuți ca o sursă de stres în plus, nu de sprijin.
„Sunt mulți profesori care descurajează copiii. În loc de încurajare, apare presiunea constantă de a nu pica examenul, ceea ce poate duce la burnout”, spune o elevă.
Chiar dacă părinții nu pun presiune pe copil în mod direct, adolescenții au așa numita „datorie morală” de a-i face mândri, datorie care cântărește greu pe umerii copiilor.
Întrebați ce ar schimba la sistemul actual, elevii cer o programă adoptată realității și ca Ministerul Educației să vadă dincolo de bareme și să pună mai mult preț pe binele lor emoțional.
„Mi-aș dori un examen mai logic, care să ne pregătească pentru viață, nu doar să ne testeze capacitatea de a memora literatură”, susține un alt elev.
Diana CARAIVAN– studentă Anul I la Specializarea Jurnalism, Universitatea „Ovidius” din Constanța, aflată în practică
