Sistemul cameral românesc a rămas, din păcate, cam cel mai subfinanţat sistem cameral din Europa şi, de aceea, cred că Parlamentul şi Guvernul vor trebui să se gândească la o soluţie de finanţare, a declarat, miercuri, Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), la evenimentul Topul Naţional al Firmelor 2021.
„Camera de Comerţ va pregăti un act normativ prin care vrem să ne asumăm ca domeniu privat o complementaritate în ceea ce înseamnă diplomaţie economică. Nu cred că această diplomaţie economică mai poate rămâne exclusiv în sectorul de stat, mai ales că vorbim doar de 816 societăţi cu capital de stat din cele 768.372 care au depus bilanţul, deci o cifră nesemnificativă. Cred că trebuie ieşit din această paradigmă a proprietăţii de stat, trebuie mers pe virtuţile şi valorile capitalului privat, iar Camera de Comerţ să-şi asume acest rol printr-o finanţare pe care trebuie să o asigure guvernanţii indirect camerelor de comerţ, aşa cum există în toate ţările civilizate. Sistemul cameral românesc, din păcate, a rămas cam cel mai subfinanţat sistem cameral din Europa. De aceea, cred că Guvernul, Parlamentul vor trebui să se gândească la o soluţie de finanţare a acestor Camere de comerţ, care nu au fost înfiinţate de noi, ci de statul român ca exemplu occidental. Deci, se cuvine să fim ajutaţi în consecinţă şi să ne asumăm această diplomaţie care să vină, până la urmă, cu acele investiţii străine, necesare în România, să satisfacă apetitul consumatorului român. Cifra de la import de 80,563 miliarde de euro, de anul trecut, reprezintă oglinda consumatorului român, fie persoană fizică, fie juridică. Aici trebuie să venim cu producţie autohtonă indiferent de naţionalitate capitalului producătorului ca să satisfacem acest apetit de consum al românului”, a afirmat Daraban.
Conform datelor publicate de CCIR, cu ocazia evenimentului Topul Naţional al Firmelor 2021, de premiere a celor mai bune afaceri din România, cifra de afaceri cumulată a companiilor clasate pe primele zece locuri în ierarhie este de 178,18 miliarde de euro, iar profitul din exploatare a însumat 15,08 miliarde euro.
În 2021, un număr de 12.393 de firme au fost incluse pe primele zece locuri, iar ponderea profitului din cifra de afaceri s-a menţinut constantă faţă de 2020. Astfel, profitul din exploatare a reprezentat 8% din cifra totală de afaceri, ceea ce indică o menţinere a profitabilităţii companiilor româneşti.
În ceea ce priveşte numărul total de salariaţi al primelor zece companii premiate, acesta a fost de 1.279.119.
Ca pondere, raportat la numărul de companii incluse în Top 10, cele mai semnificative domenii sunt: industrie (35,45%), servicii (27,76%), comerţ (21,08%), agricultură, silvicultură şi pescuit (4,95%), construcţii (4,81%), cercetare-dezvoltare şi high-tech (3,76%), turism (2,19%).
De asemenea, în funcţie de cifra de afaceri, domeniul comerţ are o pondere de 46,93% din cifra totală de afaceri a companiilor, urmat de industrie (32,83%) şi servicii (11,08%).
În funcţie de profit, cele mai bune companii se află în industrie, cu un profit de 36,40% din profitul total şi o pondere a profitului de 9,38% din cifra de afaceri a companiilor din industrie.
La întocmirea clasamentului Topul Naţional al Firmelor 2021 au fost analizate 768.372 de bilanţuri financiar-contabile ale companiilor active în România. Dintre acestea, 250.925 de bilanţuri au intrat în competiţia pentru primele zece poziţii în clasamentul naţional, în conformitate cu metodologia de realizare a topurilor de firme implementată de Camerele de Comerţ în toate judeţele ţării.
Clasamentul Topul Naţional al Firmelor se bazează pe următorii indicatori economici: cifra de afaceri netă; profitul din exploatare; rata profitului din exploatare; eficienţa utilizării resurselor umane şi eficienţa utilizării capitalului angajat.
Topul Naţional al Firmelor 2021 prezintă cele mai performante companii din şapte domenii de activitate: industrie; servicii; comerţ; turism; cercetare-dezvoltare şi high-tech; agricultură, silvicultură şi pescuit; construcţii.
A. V.
