În ultima perioadă toată lumea a auzit despre adoptarea bugetului, despre proteste, tăieri salariale și alte probleme privind macroeconomia. Un subiect de interes, spunem noi, ar fi economia făcută de stat în perioada în care România s-a confruntat cu cel de-al doilea val de COVID-19, când mulți angajați din sistemul public au lucrat de acasă. O primă impresie ar fi că nu ar fi cine știe ce economie, însă, în urma unei analize sumare, putem vorbi de sume de bani destul de mari pe care statul le-a economisit.
Se știe că din toamna anului trecut și până în ianuarie a.c., mai multe orașe mari, precum Constanța, Cluj Napoca, Sibiu sau Timișoara, precum și localitățile din împrejurimi, au intrat în carantină pentru perioade mai lungi sau mai scurte, în funcție de incidența cazurilor raportat la numărul de locuitori.
Referindu-ne strict la municipiul Constanța, acesta s-a aflat în carantină în perioada 21 noiembrie 2020 – 01 ianuarie 2021. Se știe că la Constanța funcționează multe instituții ale statului, poate mai multe decât în alte părți, dat fiind că avem și autorități în domeniul maritim. Luând ca reper doar 4 dintre zecile de instituțiile de la malul mării, am făcut un calcul sumar pentru a vedea cât a economisit statul în perioada de referință, când tot municipiul s-a aflat în carantină, iar în funcție de rezultat, nu este greu de dedus cât s-a economisit la nivel macroeconomic.
Constanța: economie de aproape 120 de mii de lei, în 42 de zile
Ca urmare a răspunsurilor la adrese trimise în baza Legii 544 privind furnizarea informațiilor de interes public, am aflat că 179 de persoane din cadrul Primăriei Constanța și a serviciilor din subordine, au prestat de acasă în cele 42 de zile de carantină. De asemenea, la Autoritatea Navală Română au fost 45 de persoane, la Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța au fost 361 de persoane iar la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului au fost 43 de persoane, care au muncit prin rotație de la domiciliu. În total, vorbim despre un număr de 628 de angajați care au prestat de acasă.
Luând în calcul varianta că, în general, persoanele trimise să lucreze de acasă sunt birocrați, care lucrează la calculator (că nu puteau să lucreze de acasă tehnicienii sau șoferii), ținând cont că un calculator consumă circa 3,6 kilowați într-un program normal de 8 ore (a câte 0,65 lei kw), înmulțit cu 26 de zile lucrătoare din intervalul respectiv, înmulțit mai departe cu 628 de persoane, rezultă suma de 38.207 lei, bani care înseamnă numai contravaloarea curentului electric. Dacă mai adunăm și alte consumabile, să punem o sumă relativă de 400 de lei pentru fiecare loc de muncă, rezultă aproape 39.407 lei.
Ținând cont că instituțiile menționate nu sunt singurele și că mai sunt și altele în care contabilii, juristii, proiectantii și alți birocrați au fost trimiși să lucreze la domiciliu, putem lejer să presupunem că suma de bani rezultată poate fi dublată. O sumă rotundă: 80.000 de lei numai în Constanța. Dacă mai adunăm și funcționarii instituțiilor din județ, din fiecare comună, oraș sau municipiu, putem adăuga încă 40 de mii de lei, o sumă aproximativă (suma reală ar putea fi mai mare) rezultă suma de 120.000 lei, economisită la nivelul județului Constanța, în doar 26 de zile lucrătoare din cele 42 de zile de carantină.
Dacă înmulțim această sumă cu 41 de județe (fără a mai adăuga și municipiul București), rezultă suma de 4.920.000 de lei, pentru numai 26 de zile de carantină, însă aceasta ar putea crește, dat fiind că în unele zone carantina a ținut mai mult de 42 de zile, cum s-a întâmplat la Constanța. Prin urmare, vorbim despre aproape 5 milioane de lei, însemnând puțin peste un milion de euro, o sumă aproximativă, la nivel național, pe care statul a economisit-o prin simplul fapt că unii angajați din sectorul public au lucrat de acasă.
Întrebarea care se ridică: unde se regăsesc acești bani, dacă începând cu Guvernul, până la ultimul primar de comună, toți se plâng că nu au bani? Ca să nu mai spunem că celor care au muncit de acasă nu le-a calculat nimeni curentul consumat, pentru decont.
De precizat că, în realitate, Guvernul României a economisit mai mulți bani decât am estimat noi, însă aici mai este vorba și despre ”transparență”.
Daniel ALBU
