Ecourile exproprierilor realizate în urmă cu cinci ani pentru extinderea Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu revin în actualitate, pe măsură ce instanțele de judecată au început demult să corecteze evaluările financiare considerate de foștii proprietari drept „derizorii”. Ceea ce trebuia să fie un proces administrativ fluid pentru un proiect de interes național s-a transformat într-un șir lung de litigii, cauzate de o metodologie de calcul care pare să fi ignorat realitatea din teren în favoarea unor cifre stabilite din birou. Încă un astfel de proces a fost finalizat, miercuri, 10 februarie, după cinci ani.
Printre cei care au ales calea instanței se numără și Elena Ș., proprietara unui teren de peste 2,4 hectare situat strategic în intravilanul localității. Nemulțumită de sumele virate în 2020 în baza Hotărârii de Guvern nr. 23, aceasta a atacat în contencios administrativ deciziile Comisiei de Verificare a Dreptului de Proprietate. Miza procesului de la Tribunalul Constanța a vizat nu doar anularea parțială a hotărârii de stabilire a despăgubirilor, ci și recunoașterea valorii reale de circulație a imobilului, un teren arabil intravilan aflat chiar în „buza” aeroportului.
Argumentele juridice ale reclamantei scot la iveală o discrepanță majoră între evaluarea statului și cotația pieței. Deși terenul beneficiază de o poziție privilegiată, potrivit argumentelor prezentate în instanță, având deschidere la drumul național și proximitate față de infrastructura aeroportuară, autoritățile l-au încadrat la o valoare minimă, specifică periferiei. În timp ce statul a achitat inițial aproximativ 458.000 de lei — calculând sub pragul de 4 euro pe metru pătrat — proprietara a demonstrat că, în realitate, terenul se află în Zona A, unde grilele notariale indicau cel puțin 12 euro pe metru pătrat încă de la momentul exproprierii.
Situația semnalată în acest dosar este simptomatică pentru întregul coridor de expropriere al Cazarmei 888. Proprietarii reclamă faptul că expertizele inițiale nu au ținut cont de particularitățile fiecărui lot, cum ar fi accesul la utilități sau potențialul comercial, preferându-se aplicarea mecanică a unor grile administrative.
În cazul Elenei Ș., saltul valoric solicitat este unul masiv: de la jumătatea de milion de lei primită inițial, la o valoare de piață estimată la peste 2,3 milioane de lei, raportată la un preț de 20 de euro pe metru pătrat. Această bătălie juridică subliniază o vulnerabilitate a bugetului public, care ajunge acum să plătească suplimente substanțiale din cauza unor evaluări considerate superficiale la momentul demarării lucrărilor de utilitate publică.
Ce spun reprezentanții MApN
La rândul lor, reprezentanții MApN au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, argumentând că stabilirea despăgubirilor s-a realizat cu respectarea Legii nr. 255/2010 și a art. 8 din Normele metodologice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2011.
„Nu se pot aplica dispozițiile Legii nr. 33/1994, întrucât modificarea adusă Legii nr. 255/2010, prin Legea nr. 233/2018, nu mai conține dispoziții de trimitere la Legea nr. 33/1994, iar aceasta se aplică numai în măsura în care nu contravine prevederile Legii nr. 255/2010“, se arată în întâmpinare.
Judecarea cauzei pe fond
În urma analizării motivelor acțiunii, instanța de fond a constatat că Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a stabilit, în 2021, că în etapa judiciară a procedurii de expropriere, la determinarea cuantumului despăgubirilor, se ţine seama atât de expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate, cât şi de criteriile legale prevăzute de dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994.
Așadar, unul dintre argumentele evocate de către pârât (MApN) în apărare a fost tranșat prin decizia instanței supreme, în sensul că despăgubirile trebuie să reflecte valoarea reală a terenului prin raportare la criteriile prevăzute în legea generală ce reglementează procedura exproprierii, respectiv: prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, precum și daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia.
Prin raportul de expertiză întocmit de către experți, terenul a fost încadrat, conform grilelor notariale, în zona C, iar valoarea de circulație a acestuia este de 12,10 euro/metru pătrat. În ceea ce privește valoarea din grilele notariale, experții au indicat sume diferite, de 4, respectiv 7 euro/metru pătrat.
S-a dispus suplimentarea despăgubirii
Prin urmare, Tribunalul Constanța a admis acțiunea reclamantei Elena Ș. în contradictoriu cu Statul Român, prin Ministerul Apărării Naţionale. „Anulează în parte Hotărârea de stabilire a despăgubirilor nr. H-476 din data de 16.12.2020 şi Procesul-verbal de stabilire a despăgubirilor nr. P-476 din data de 16.12.2020, emise de Comisia de Verificare a Dreptului de Proprietate sau a altor Drepturi Reale, constituite în baza Legii nr. 255/2010, în ceea ce priveşte cuantumul despăgubirilor. Obligă pârâta să plătească reclamanţilor suma de 946.636,56 lei, reprezentând diferenţa dintre despăgubirile cuvenite, de 946.636,56 lei, pentru exproprierea imobilului intravilan în suprafaţă de 24.200 metri pătraţi, identificat în parcela nr. 684/3, lot 2, situat în intravilanul localităţii Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa, pentru realizarea lucrării de utilitate publică de interes naţional Infrastructura Bazei 57 Aeriană din Cazarma 888 Mihail Kogălniceanu şi cele efectiv achitate. Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 18.380 lei, reprezentând cheltuieli de judecată. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea se depune la Tribunalul Constanţa“, potrivit sentinței civile pronunțată în luna iulie 2025.
Cazul a ajuns, ulterior, în apel, după ce ambele părți au atacat hotărârea Tribunalului la Curtea de Apel. Aici datele problemei s-au schimbat puțin. Suma stabilită de instanța de fond a fost modificată în urma recalculării sumelor de către instanța superioară, în urma reanalizării situației din punct de vedere financiar.
Astfel, potrivit soluției pronunțată miercuri, 11 februarie a.c., în locul sumei de 946.636,56 de lei, reclamanta va primi 630.723,56 de lei, drept diferenţă dintre despăgubirea cuvenită, în cuantum de 1.089.391 de lei, şi cea efectiv încasată, în cuantum de 458.667,44 de lei. De asemenea, statul roman va trebui să achite și cheltuielile de judecată în cuantum de 13 000 de lei. Soluția este definitivă.
Daniel ALBU
Citește și:
Ce se întâmplă cu expropriații de la Mihail Kogălniceanu, după ce s-au adresat instanței
