Preşedinţia suedeză a Consiliului UE este extrem de angajată faţă de realizarea procesului de extindere a Schengen prin aderarea României şi a Bulgariei şi va continua demersurile pentru atingerea acestui obiectiv, a declarat joi ministrul justiţiei suedez, Gunnar Strommer, înaintea reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), scrie stiripesurse.ro
„Rămâne de văzut (dacă extinderea Schengen se va afla pe agenda Consiliului JAI din iunie, n. r.). Ceea ce am spus este că suntem foarte angajaţi faţă de realizarea procesului de extindere a Schengen şi am început în ianuarie prin a avea întâlniri cu ţările vizate, respectiv România şi Bulgaria, dar şi cu Austria şi Olanda, întrucât acestea au fost ţările care nu au fost pregătite să aprobe extinderea până acum. Aşadar, vom continua discuţiile noastre, am impresia că şi ţările vizate discută între ele şi vom facilita, ca preşedinţie, acele discuţii într-o manieră în care în final putem ajunge la un acord”, a spus Strommer.
Suedia a preluat la 1 ianuarie preşedinţia semestrială a Consiliului UE.
Extinderea spaţiului Schengen nu se află pe agenda Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de joi şi vineri. Reuniunea de joi este prima oficială a Consiliului JAI după cea din decembrie când România şi Bulgaria au înregistrat un eşec, în Schengen fiind acceptată doar Croaţia. În cazul României şi al Bulgariei nu a existat unanimitate, deşi cele două ţări au îndeplinit toate condiţiile tehnice necesare, lucru recunoscut de Comisia Europeană încă din 2011, inclusiv în urma evaluărilor făcute de experţii europeni. Opoziţia a venit din partea Austriei şi a Olandei, aceasta din urmă precizând că Bulgaria nu este deocamdată pregătită pentru a intra în Schengen.
În ceea ce priveşte Austria, ea a susţinut că nu poate fi de acord cu extinderea spaţiului Schengen atât timp cât acesta, în opinia sa, nu este funcţional. Viena şi-a justificat poziţia, exprimată mai ales prin vocea ministrului de interne Gerhard Karner, prin faptul că în Austria au ajuns peste 100.000 de migranţi sau solicitanţi de azil, dintre care circa 75.000 nu fuseseră încă înregistraţi.
Karner a spus că acest lucru ar trebui să se întâmple de fapt atunci când este trecută frontiera Uniunii Europene şi că mulţi dintre cei neînregistraţi ar veni prin România sau Bulgaria.
L.M.
