O femeie din Hârșova, angajată ca personal civil la Poliția Hârșova, care se află în proces de divorț cu soțul său, a cerut judecătorilor să aprobe cererea de evacuare a acestuia din locuința în care au conviețuit împreună. Între cei doi au existat unele tensiuni, iar bărbatul a avut ordin de protecție, în sensul că avea interdicție să se apropie la mai puțin de 100 de metri de soția sa. Acum, femeia dorește ca bărbatul cu care a fost căsătorită să fie evacuat cu totul din casă. De precizat că fostul soț este cercetat penal într-un dosar privind comercializarea de produse alterate, într-o rețea infracțională.
La termenul de judecată premergător pronunțării instanței,din primăvara acestui an, avocatul reclamantei a afirmat că situaţia este una ce impune soluționarea de urgență a cererii, întrucât se împlinea termenul de încetare a ordinului de protecție impus asupra fostului soț, ceea ce înseamnă că individul urma să revină acasă. Mai mult decât atât, bărbatul îi trimisese vorbă, în prealabil, că va reveni și îi va face zile grele.
În cadrul dezbaterilor, fostul soț, prin avocatul său, a invocat faptul că a participat întru-totul la construirea casei, iar soția sa, cu care este în divorț, ar fi uzat de unele documente falsificate, în sensul că pe unele documente privind edificarea locuinței apare cu numele anterior căsătoriei, iar pe altele apare cu numele pe care l-a avut după căsătorie.
Însă, aceste argumente au fost combătute prin faptul că, în momentul depunerii cererilor privind obținerea autorizațiilor și a certificatului de urbanism în vederea construirii casei, în 2012, era necăsătorită și purta numele anterior, însă, în momentul semnării procesulu-verbal de recepție finală, în 2017, aceasta era, deja, căsătorită și purta numele soțului.
Mai pe scurt, femeia a cerut evacuarea individului din locuință, întrucât nu are titlu locativ, în timp ce el susține că are dreptul de a locui în acea casă, întrucât a învestit bani și muncă în această locuință.
Povestea celor doi
Potrivit declarațiilor făcute în instanță de către fostul soț, din anul 2006, cei doi au avut o relație de concubinaj, iar în 2014, aceștia s-au căsătorit. La momentul achiziționării terenului aflat în litigiu, relaţiile dintre părţi erau foarte bune şi tocmai din acest motiv susține că a avut încredere deplină în soția sa, iar demersurile legate de achiziția proprietății i le-a încredințat ei, mai ales că el era cercetat într-un dosar penal și nu ar fi vrut să fie executat silit cu acest imobil.
Acesta ar fi fost motivul pentru care documentele casei sunt pe numele soției. El a mai explicat că a avut o contribuție mai mare în ceea ce privește construirea căminului, dat fiind că era șofer profesionist și mai avea și o firmă care comercializa pește (prin care ar fi comercializat pește alterat sau infestat, așa cum au arătat procurorii în dosarul său).
Mai mult decât atât, individul susține că soția sa, pe parcursul căsniciei, a lucrat un an la la punctul de taxare de la Podul de la Giurgeni, obţinând un venit salarial net de 1.200 de lei şi, de aproximativ un an, lucrează în cadrul Postului de Poliţie al Oraşului Hârșova, ca personal civil.
În restul perioadei în care relaţia dintre cei doi s-a desfăşurat, reclamanta nu a avut niciun loc de muncă şi nu a avut posibilitatea să obţină veniturile necesare nici achiziţionării terenului, şi nici asigurării sumelor de bani necesare edificării construcţiei în care locuiesc cei doi. De precizat că femeia a născut doi copii în această perioadă, în care soțul său susține că nu a fost angajată.
În altă ordine de idei, dreptul reclamantului de a locui în această casă, contrar intenției soției de a fi evacuat, este justificat prin faptul că, la momentul formulării acțiunii, cei doi încă erau căsătoriți și ambii aveau domiciliul la acea adresă.
Din acest motiv, instanța a respins, pe fond, acțiunea reclamantei, în luna iunie a acestui an, iar dosarul a ajuns la Tribunalul Constanța, în apel, urmând judecarea acestuia în luna octombrie a.c.
Daniel ALBU
