În ciuda reformei bugetare anunțate de Executiv, efectele ei se lasă așteptate. În contextul unuia dintre cele mai mari deficite la nivelul UE, scenariul creșterii TVA ar putea deveni realitate în foarte scurt timp.
Analiștii Erste avertizează deja că va fi nevoie de noi măsuri fiscale pentru a evita retrogradarea țării noastre de către agențiile de rating în categoria „junk”, nerecomandată investițiilor. O trimitere în categoria junk ar fi un dezastru pentru România.
Statul și-a programat în 2025 împrumuturi de circa 232 miliarde de lei, sumă care include acoperirea deficitului bugetar estimat la 7% din PIB (aproximativ 135 miliarde de lei) și refinanțarea datoriei vechi ( circa 97 miliarde lei), scrie bugetul.ro
Ponderea cheltuielilor rigide (salarii, pensii și alte prestații sociale) a crescut la 90,1% din veniturile recurente (venituri fiscale și venituri din contribuții sociale), de la 87,8% în primele două luni din 2024, arată analiza Erste.
„Al doilea pachet de consolidare fiscală al României a fost amânat din cauza alegerilor prezidențiale, ceea ce pune ținta de 7% la mare risc” , conform analizei Analiza Erste.
Creşterea cotei de TVA este o măsură extremă la care poate apela Guvernul, întrucât ar aduce rapid mai mulți bani la buget. Este însă o măsură care ar rezolva doar pe termen scurt, pe termen lung ea ducând la creșterea inflației și afectând toată populația în urma scumpirilor în lanț.
În prezent, se vorbește de o eventuală creştere a TVA de la 19% la 21%, ca soluție luată serios în calcul de Guvern din al doilea semestru, deci începând cu luna iunue. Măsura ar putea fi însoţită de măsuri compensatorii pentru categoriile vulnerabile, cum ar fi extinderea TVA redusă pentru alimente de bază sau compensaţii directe prin vouchere.
L.M.
