În centrul Constanței există un cartier regal uitat? Iată unde se află și cum va fi protejat prin noi reglementări urbanistice. O zonă a urbei de la malul mării, aflată la limita cartierului Faleză Nord, propusă pentru o schimbare majoră. Inclusă în noul Plan Urbanistic Zonal al centrului orașului Constanța, cvartalul istoric Principesa Ileana va fi protejat. Conform documentației, PUZ-ul va reglementa urbanistic parcela istorică, deoarece trendul imobiliar se află în creștere, fiind betonate tot mai multe spații, chiar și ele de agrement.
Noul Plan Urbanistic Zonal (PUZ), al zonei centrale, care se încheie la granița Falezei Nord, a trecut de un hop birocratic esențial, obținând acordul de mediu. Dincolo de detaliile tehnice, documentul scoate la lumină un secret istoric: bucata de faleză de pe Strada Eroilor și prelungirea Bucovinei, pe care constănțenii o știu astăzi ca parte din Faleză Nord, este de fapt vechiul cartier regal „Principesa Ileana”. De fapt, actuala stradă Mihai Eminescu se numea Bulevardul Principesa Ileana sau Domnița Ileana.
Astfel, pentru a opri haosul imobiliar din această zonă extrem de râvnită, noul regulament impune măsuri drastice: se interzic definitiv blocurile turn, regimul de înălțime fiind limitat la maximum două etaje, și devine ilegală demolarea caselor vechi sau crearea de fațade „fake”.
Zona fostului cartier „Principesa Ileana” este delimitată de următoarele artere principale și secundare: Strada Eroilor (care marchează o limită importantă a proiectului), Prelungirea Străzii Bucovinei, Zona Plajei și a Falezei naturale a Mării Negre. Traseul se conectează direct cu perimetrul străzilor istorice din jur: Strada Mihai Viteazu (la intersecția cu Tudor Vladimirescu), Strada Miron Costin și Strada Zorilor. Cartierul a fost dezvoltat pe faleză, în spatele terenurilor militare (zona Manutanței Militare și a fostei garnizoane turce.
În esență, este vorba despre zona de case de pe faleză, aflată chiar la granița dintre Centru și Faleză Nord, o zonă extrem de râvnită de dezvoltatorii imobiliari.
Ce se arată în documentul noului PUZ:
Este un cartier istoric important al Constanței, tot prin calitatea deosebită a arhitecturii promovate. Am arătat că, din punct de vedere al parcelarului este vorba de un cartier care s-a dorit mai pretențios decât Zona Centrală. Din păcate nu toate parcelele au fost construite până după Cel De-Al Doilea Război Mondial și, prin urmare, există și clădiri de calitate slabă, din perioada anilor 1950, construite în regie proprie de către categorii favorizate ale societății vremii. Principala problemă a cartierului este limita sa estică care a evoluat sub presiunea proprietarilor de terenuri. Am prezentat evoluția proiectului de la o intenție de bulevard maritim până la compromisul parcelarului de pe latura estică a Bulevardului Principesa Ileana (Mihai Eminescu). În prezent lotizările sau extins pe toată coasta falezei cu riscul de a transforma toată linia litorală într-o „favella”. Ca și în cazul cartierului central, fondul construit este, într-o proporție foarte mare, de bună calitate, fără însă a fi, ca în celălalt caz, unitar. Strada Mihai Eminescu sau strada Pușkin sunt mobilate cu clădiri mai valoroase decât strada Eroilor sau Vasile Pârvan.
Pe teritoriul fostei Manutanțe Militare (UTR4) – în trecut aici s-au aflat depozitele armatei, se interzice complet construirea de blocuri sau case și se impune un plan de regenerare urbană exclusiv pentru funcțiuni publice (educație, sănătate, cultură, administrație).
Prin urmare, se interzice desființarea totală sau parțială, modificarea expresiei arhitecturale sau alterarea elementelor arhitecturale caracteristice (intervențiile vor fi de tip restaurare). Intervențiile asupra acestor clădiri vor fi de restaurare și refacere a aspectului / elementelor istorice (decorații, formă, goluri, finisaje etc.) pe baza unor studii de documentare (poze, cărți poștale, vederi istorice, de arhivă). În concluzie, fiind vorba despre o zonă cu importanță istorică, orice intervenție se va face cu revenirea la aspectul original al imobilului în cauză.
Planul Urbanistic Zonal nu urmărește spargerea terenurilor în noi loturi pentru dezvoltări imobiliare masive, ci impune reguli stricte de construire (cu regim maxim de înălțime P+2 etaje) adaptate exact la dimensiunile și forma loturilor de pământ actuale.
Loredana MIHAI
