Managerul Spitalului Orășenesc Hârșova, Bogdan Bola, a vorbit într-un interviu Focus Press despre principalele provocări cu care se confruntă unitatea medicală, de la deficitul de medici și nevoia de reorganizare a structurii spitalului, până la investițiile necesare și planurile de dezvoltare. Acesta susține că spitalul a reușit să își achite datoriile istorice și se află acum pe un trend ascendent, cu indicatori medicali și financiari în creștere.
Reporter: Care este cea mai mare provocare cu care se confruntă în acest moment spitalul?
Bogdan Bola: „Cred că problemele Spitalului Hârșova sunt, practic, problemele spitalelor din România în general. Mai avem nevoie de medici, trebuie să creștem și asta ne dorim constant: să creștem adresabilitatea spitalului, să aducem noi specialități în cadrul spitalului nostru. Problema reală este următoarea. Structura Spitalului Hârșova, așa cum este ea acum, este una învechită. Nu avem posibilitatea, de exemplu, mâine, dacă ne vine un medic gastroenterolog, să îl angajăm, deoarece această specialitate nu este prevăzută în structura spitalului.
Tocmai de aceea, dacă anul trecut ne-am preocupat mai mult de redresarea financiară, fiindcă erau foarte multe datorii pe care spitalul le avea și pe care am putut să le plătim pe parcursul anului trecut, anul acesta ne concentrăm pe dezvoltare. În acest sens, am contractat serviciile uneia dintre cele mai bune firme de consultanță în domeniul spitalicesc, o firmă din Târgu Mureș, aflată în top 3 la nivel național, care să ne ajute în ceea ce privește eficientizarea și restructurarea organizatorică a spitalului. Colaborarea deja a început. În trei săptămâni vom primi primele rapoarte și cred că în următoarele două luni vom avea și un plan clar privind o nouă structură a spitalului.
După cum vă spuneam, ne-am dori să aducem un gastroenterolog, pentru că avem o adresabilitate foarte mare. Ne dorim, de asemenea, să dezvoltăm ortopedia, să facem mai multe operații, să creștem efectiv atât calitatea, cât și cantitatea serviciilor medicale pe care le putem oferi la Hârșova, astfel încât să nu mai fim obligați să trimitem foarte mulți pacienți în alte spitale de rang superior”.
Rep.: Deci, în momentul acesta, există deficit de personal?
B.B.: „Există un deficit de personal în ceea ce privește medicii. De asemenea, avem și un mic deficit în ceea ce privește asistentele și infirmierele, dar, per ansamblu, situația spitalului este una stabilă și este în continuă creștere”.
Rep.: Care au fost datoriile de anul trecut, care au fost achitate? La ce valoare se ridică?
B.B.: „Când am preluat spitalul aveam undeva la 4,5 milioane de lei datorii, pe care le-am achitat în opt luni de zile. O parte dintre datorii erau foarte vechi, undeva la 3,7 milioane de lei, dacă îmi amintesc bine. Erau datorii restante chiar și din 2020. Prin activitatea medicilor pe care i-am avut și îi avem în continuare, am reușit să achităm toate aceste datorii, să ajungem la zi, iar acum, din 2026, suntem constant pe creștere.
Spitalul face profit în fiecare lună, mergem pe plus. Ceea ce înseamnă enorm pentru noi, pentru că acum putem să vorbim despre o modificare de structură, despre achiziția de noi echipamente medicale. Nu ne mai bat toți creditorii la ușă și nu mai avem atâtea cereri în instanță. Toate aceste lucruri ne asigură stabilitate și posibilitatea de a crește foarte bine și foarte mult în perioada următoare”.
Rep.: În afară de modificarea structurii organizatorice a spitalului, ce investiții sunt prioritare în aparatura medicală?
B.B.: „Spitalul Orășenesc Hârșova a accesat de-a lungul anilor, cu ajutorul Primăriei Hârșova, fără de care nu ar fi fost posibilă o astfel de dezvoltare, mai multe proiecte pentru echipamente medicale. Avem un CT de ultimă generație, un mamograf de ultimă generație, aparatură DEXA și echipamente de radiologie. Toate acestea ne-au ajutat foarte mult să scăpăm de datorii și să ajungem efectiv la zi cu finanțele. Ne-ar interesa acum să dezvoltăm partea de colonoscopie și endoscopie, să achiziționăm un aparat C-arm pentru ortopedie. Toate aceste lucruri sunt necesare. De asemenea, poate ar trebui să reîmprospătăm și paturile pe care stau pacienții. Sunt lucruri mici, dar care vor veni în sprijinul confortului și sănătății pacienților noștri”.
Rep.: Care este cel mai important indicator care arată cea mai bună situație de astăzi?
B.B.: „Sunt mai mulți indicatori, depinde cum privești problema. În 2024, gradul de ocupare al paturilor în Spitalul Orășenesc Hârșova era de 27%. În primele cinci luni ale acestui an am ajuns la 41%. Știu că poate părea puțin și acest procent, însă, gândindu-ne de unde am plecat și unde am ajuns, dar mai ales unde dorim să ajungem, este un lucru mare. Și asta se datorează echipei de medici, asistente și infirmiere care lucrează aici, pentru că aceste rezultate le-am obținut având practic aceiași medici care erau și în 2024.
Am crescut indicele de complexitate a cazurilor medicale de la 1,1 la 1,4, ceea ce înseamnă că tratăm cazuri mai complicate și mai complexe, iar mai puțini pacienți sunt trimiși către Spitalul Județean. Am depășit 10.000 de pacienți în ambulatoriu, lucru care nu s-a mai întâmplat până acum și care ne ajută foarte mult inclusiv pentru indicatorii unui proiect european care a finanțat spitalul. Toate aceste lucruri ne arată că ne aflăm pe un trend ascendent și că merităm o șansă să demonstrăm și pe viitor”.
Rep.: Care este feedback-ul pacienților?
B.B.: „Nu poți să mulțumești niciodată pe toată lumea. Multă lume este supărată pentru că, fiind doar un spital orășenesc, nu avem linii de gardă, așa cum se întâmplă la Spitalul Județean, pe diferite specialități medicale, precum chirurgie sau medicină internă.
Am trecut și prin momente foarte grele. Anul trecut am rămas fără medic pediatru aproximativ patru luni. Anul acesta au fost două luni în care nu am avut medic pediatru.
Acum problema s-a rezolvat. Însă pacienții care vin cu copii mici au, firesc, o problemă atunci când noi nu putem să le oferim un pediatru care să le consulte copilul.
La fel, ne-ar ajuta enorm dacă am găsi un cardiolog care să vină măcar una-două zile pe săptămână la Hârșova”.
Rep.: Există posibilitatea înființării acestor linii de gardă?
B.B.: Asta vom vedea în urma procesului de eficientizare și restructurare pe care l-am demarat împreună cu firma din Târgu Mureș. Dorim să înființăm și noi o cameră de primiri urgențe, care ne-ar permite să avem linie de gardă în spital. Astfel, am putea avea medic urgentist 24 de ore din 24. Acest lucru nu a fost posibil până acum deoarece implică niște costuri mari, costuri pe care anul trecut spitalul nu și le permitea. Anul acesta putem spune că începem să ni le permitem și să ne gândim serios la acest proiect. Cu siguranță pot spune că anul acesta vom demara procedura pentru înființarea CPU, adică urgență.
Rep.: Care este adevărul despre sistemul sanitar pe care oamenii nu îl văd din afară?
B.B.: „Oamenii își doresc ca atunci când merg la un spital să primească toate îngrijirile medicale de care consideră că au nevoie. De exemplu, am avut o pacientă care a venit la spital și a spus că vrea un anumit tratament administrat într-un anumit mod, pentru că așa citise pe internet. În momentul în care asistenta de gardă i-a explicat că tratamentul se administrează conform protocoalelor medicale și nu după informații găsite online, pacienta a devenit recalcitrantă.
Atunci când crezi că le știi pe toate și încerci să le spui unor oameni care au făcut ani de facultate și ani de practică ce au de făcut, apare o problemă. O altă problemă este lipsa de predictibilitate a deciziilor luate la nivel național”.
Rep.: Care sunt provocările unui manager de spital?
B.B.: „Pentru mine, cea mai mare provocare este să aduc medici la Hârșova și să-i fac să înțeleagă că și acolo sunt oameni care au nevoie de serviciile lor. Cei 90 de kilometri până la Constanța contează enorm pentru acei oameni și pentru comunitățile din zonă.
Nu îmi este greu să explic acest lucru, ci să găsesc oameni care să își dorească cu adevărat să se implice. Tocmai de aceea nu pot să nu le mulțumesc tuturor medicilor, asistentelor și infirmierelor care își fac treaba zi de zi într-un sistem care nu este foarte bine pus la punct și încearcă să facă tot ce este mai bine pentru pacient.
Uneori îți vine să renunți, însă dacă pui pasiune în ceea ce faci, rezultatele se văd. Faptul că am reușit să ajungem de jos nu este meritul meu, ci meritul întregii echipe. Provocarea este să demonstrăm că anul viitor putem ieși definitiv din această perioadă dificilă și că putem transforma Spitalul Orășenesc Hârșova într-un exemplu de bună practică la nivelul județului Constanța”.
Mihaela GIUGLEA
