Gabriel Nicolae Dima a fost condamnat, în anii ’90, pentru omor deosebit de grav. A fost eliberat în 2010, iar acum a dat în judecată mai multe penitenciare din țară, inclusiv Statul Român prin ANAF, cerând daune de un milion de lei, pe motiv că a îndurat condiții inumane.
Acțiunea în instanță a lui Gabriel Nicolae Dima, având obiectul ”pretenții” a fost înregistrată la Tribunalul Constanța în mai 2022. Pârâți în cauză au fost: Administrația Națională a Penitenciarelor, Penitenciarul Constanța Poarta Albă, Penitenciarul Jilava, Penitenciarul Mărgineni, Penitenciarul Craiova, Penitenciarul Aiud, Penitenciarul Bucuresti Rahova, Penitenciarul Gherla, Penitenciarul Botoșani, Penitenciarul Vaslui, Penitenciarul Baia Mare, Penitenciarul Târgu Ocna și Penitenciarul Bistrița, dar și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Pubice.
În motivarea în fapt a cererii, în esenţă, reclamantul a arătat că a fost arestat şi încarcerat în perioada 1990 – 2010, primind o condamnare de 25 ani închisoare și 10 ani de interzicerea unor drepturi, pentru infracțiunile de omor deosebit de grav, tâlhărie și violare de domiciliu, iar în această perioadă a fost transferat la diverse penitenciare unde nu a beneficiat de condiţii normale de detenţie, solicitând daune morale în valoare de un milion de lei.
El a precizat că penitenciarele erau supraaglomerate, era mizerie și nu a avut parte de asistență medicală.
Tribunalul Constanța a constatat, potrivit înscrisurilor depuse la dosar de către părţi, că reclamantul a fost încarcerat în sistemul penitenciar în perioada 5.04.1990 – 12.03.2010, acesta executând o pedeapsă privativă de libertate de 25 de ani închisoare pentru săvârşirea faptei de omor deosebit de grav în baza sentinţei penale din 18.09.1990 pronunţate de Tribunalul Constanţa în dosarul nr. 1050/1990. Reclamantul a fost arestat la data de 22.02.1990 şi depus la Penitenciarul Constanţa – Poarta Albă la data de 15.04.1990, ulterior, a fost transferat la mai multe unităţi de penitenciar din ţară, fiind liberat condiţionat la data de 12.03.2010
Analizând situația, Judecătorii au constatat că, în cauza dedusă judecăţii, răspunderea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi, corelativ, a penitenciarelor ar fi fost incidentă, reţinându-se că s-ar fi justificat calitatea procesuală a acestora, doar dacă aceştia ar fi fost chemaţi a răspunde pentru producerea unui eventual prejudiciu, ca urmare a condiţiilor efective de detenţie, altele decât supraaglomerarea din penitenciare şi problema condiţiilor precare de detenţie, ce reprezintă, astfel cum s-a enunţat, o problemă sistemică a însuşi Statului român. Or, astfel cum s-a enunţat anterior, reclamantul îşi întemeiază pretenţiile în privinţa acestui capăt de cerere pe exact aceste două cauze: supraaglomerarea din penitenciare şi problema condiţiilor precare de detenţie (igiena necorespunzătoare şi lipsa asistenţei medicale corespunzătoare).
Magistrații Tribunalului Constanța au admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a ANP și penitenciarelor ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă. ”Admite excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune. Respinge acţiunea formulată de reclamantul Dima Gabriel Nicolae în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Pubice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa, ca prescrisă. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare”, potrivit minutei judecătorești.
Mai pe scurt, cererea i-a fost respinsă.
Liliana BELCIUG
