Un fost polițist de la Poliția Transporturi Maritime Constanța, care a fost cercetat într-un mega-dosar legat de unele furturi din Portul Constanța, a chemat în judecată Statul Român pentru repararea unor erori judiciare și a câștigat unele despăgubiri. S-ar părea că a fost târât în tot acest scandal penal, ani mulți, timp în care a fost pus la dispoziția Inspectoratului de Poliție Județean Constanța, până când a ieșit la pensie, în urmă cu câteva luni.
Este vorba despre Emil Boghiu, un polițist al cărui nume apărea pe lista inculpaților dintr-un dosar penal vechi de circa zece ani, în care anchetatorii au stabilit că o rețea de hoți furau din incinta Portului Constanța cu ajutorul agenților de pază și al unor polițiști.
Dosarul respectiv a fost trimis în instanță în 2019, însă, doi ani mai târziu, judecătorul de cameră preliminară a dispus restituirea acestuia la Parchet, pentru remedierea unor neregularități din rechizitoriu.
Trecând peste alte detalii procesuale, unul dintre polițiștii anchetați se pare că a chemat în judecată Statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând despăgubiri în legătură cu unele erori judiciare care l-au afectat.
Astfel, în data de 29 noiembrie 2022, Emil Boghiu a chemat Statul în judecată, iar după aproape un an, a și câștigat, pe fondul cauzei.
„Admite în parte cererea formulată de către reclamant. Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 20.000 de euro, echivalent în lei la data plăţii, cu titlu de daune morale, şi la plata sumei de 15.684 de lei, daune materiale, constând în cheltuieli de judecată efectuate în cursul procesului penal. Obligă pârâtul la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în cuantum de 2.000 lei, constând în onorariu avocat. Cu apel în 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Constanţa. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 21.09.2023“, se arată în încheierea de ședință de joi, 21 septembrie a.c.
Întrucât dosarul penal s-a întors pe masa procurorilor pentru remedierea acelor erori judiciare invocate, este prematur să se discute despre vinovăție sau nevinovăție, însă cert este faptul că aceste erori dovedite în instanță au afectat activitatea polițistului Emil Boghiu, care a reușit să convingă instanța că merită să fie despăgubit.
Date din dosar, înainte de restituirea la Parchet
În acest dosar, în care deja se discută de intervenția prescrierii răspunderii penale, este vorba despre 20 de polițiști, câțiva agenți de pază din port și o bandă de hoți. Anchetatorii au documentat activitatea infracțională a acestora în baza unor interceptări telefonice, necoroborate, din păcate, cu alte mijloace de probă, iar aceste interceptări au fost declarate nelegale, la un moment dat.
Conform rechizitoriului, este documentată activitatea unei grupări infracţionale care a acţionat, pe mai multe paliere, în scopul de a obţine beneficii din furturile masive comise pe raza Portului Constanţa. Ca şi infracţiuni, au fost comise și fapte de corupţie, fiind atraşi în cercul infracţional lucrători de poliţie şi agenţi de pază. Aceştia fie furnizau informaţii legate de activităţile poliţieneşti, de acţiunile de depistare şi supraveghere a zonelor din care se furau bunurile, fie omiteau să se sesizeze despre aspectele constatate.
Concret, lucrătorii de poliţie ce urmează a fi trimişi în judecată efectuau controale formale în zonele de competenţă, ignorau prezenţa hoţilor şi întocmeau rapoarte de activitate în care consemnau că totul este în regulă sau nu le întocmeau deloc. În schimbul acestor acte, poliţiştii primeau sume de bani ca un abonament la mită, mai ales că, de regulă, hoţii erau şi avertizaţi în timp util despre tot parcursul activităţilor oficiale, pentru a-i proteja pe aceştia să nu fie surprinşi de colegi de-ai lor.
Organizarea asocierii infracţionale era la modul următor: agenţi de poliţie pe de o parte, agenţi de poliţie de frontieră pe de altă parte, agenţi de pază pe de altă parte şi persoanele care sustrăgeau în mod efectiv produse de pe raza Portului Constanţa şi, nu în ultimul rând, persoanele care preluau de la aceştia produsele spre a le valorifica, în care capul asocierii infracţionale a fost Dumitru-Daniel Corîciu, care avea ca şi responsabilităţi „strategia de management infracţional“, în sensul că acesta coordona distribuţia hoţilor în teren: care, unde, cine şi cum să fure.
Locotentul acestuia s-a dovedit a fi Ionuţ-Dumitru Arotăriţei care, la rândul său, nu numai că îndeplinea ordinele celui dintâi, dar avea o competenţă limitată, în sensul managementului furturilor. Aceşti doi lideri erau cei care comunicau direct cu poliţiştii corupţi, care le dădeau mita şi de la care culegeau informaţiile necesare.
Gruparea infracţională fiind ramificată, sub conducerea liderului mai exista o altă sub-reţea, condusă de Sipoş Carmil, care proceda la fel, adică în parametri funcţionali similari cu Arotăriţei Ionuţ-Dumitru.
La această asociere infracţională au aderat agenţii de pază inculpaţi şi poliţişti de frontieră, care sprijineau activitatea infracţională, fiecare pe sectorul lor de influenţă şi competenţă. În cadrul structurii infracţionale, trebuie menţionat numitul Deac Marius, care avea gaşca lui de hoţi, parţial identificaţi la acest moment şi care furase semi-independent, în mod exclusiv, fier vechi din Dana 49 Port Constanţa, fiind protejat de agenţii de pază Bulgaru Vasile şi Dumitru Cristian-Marian. Pe cale separată, respectivii erau protejaţi de poliţişti din cadrul Serviciul de Poliţie Transporturi Maritime Constanţa şi agenţii de pază de la porţile de acces în Portul Constanţa.
Au fost depistaţi şi s-a probat implicarea în gruparea înfracţională prin sprijin efectiv, poliţiştii care au fost trimişi în judecată, după cum urmează:
– Serviciul Poliţiei Transporturi Maritime Constanţa: Ghica Florian-Silviu, Buştiuc Cosmin, Boghiu Emil, Mitu Viorel, Mitală Mihai, Moşoiu Cristian, Neacşu Alex Tiberiu, Nelepcu Viorel – aceştia, contra cost, îşi ignorau atribuţiunile legale privind însăşi faptele de furt, ascunzând atât furturile ca atare şi făcându-se că nu văd infractorii.
– Garda de Coastă Constanţa: Ştefan Petrică şi Cadîr Demirel – având rol de a asigura protecţia hoţilor din momentul în care furau până când ieşeau din port cu marfa furată.
– Secţia 5 Poliţie Constanţa: Badea Cristian şi Enache Ciprian – aveau rolul de a proteja, pe raza de competenţă a Secţiei 5 de Poliţie, grupurile de hoţi care scoteau marfa din port.
– Secţia Regională Poliţie Transporturi Constanţa: Andreescu Bogdan-Andrei – rolul acestuia a fost de a-i avertiza pe hoţi despre circuitul trenurilor din care se putea efectua sustrageri şi de organizarea sistemului de pază poliţienească şi contractuală a mărfurilor transportate.
Din structura infracţională fac parte Corîciu Dumitru-Daniel, Arotăriţei Ionuţ-Dumitru, Marcuceac Constatin, Ispravnicu Sergiu, Crăciun Marcel, Deac Marius, Daniel Florian-Claudiu, Fânariu Mihai, Munteanu Iulian-Dorel, Stoica Ciprian, Vînătoru Norbert-Sorin şi Acozmulesei Constantin.
Hoţii nu comunicau direct cu poliţia, ci de regulă doar prin intermediul liderului. A mai fost depistat încă un hoţ, în persoana lui Nedelcu Nicolae, protejat de lucrătorii de poliţie de frontieră de la Garda de Coastă, care, de asemenea, îi mituia pe poliţişti pentru a-şi putea derula furturile nestingherit, sens în care obţinea şi informaţii. Agenţii de pază Andrei Simona, Acutală Baban, Bulgaru Vasile, Dumitru Cristian-Marian, Niţu Maria, Dinu fostă Dicu Mariana şi Panainte Georgeta aveau rolul de a organiza şi nu observa traficul cu marfă furată pe raza Danei 49, respectiv a porţii de acces în port, ocazie de a le şi furniza informaţii hoţilor. În gruparea infracţională s-a constatat implicarea numiţilor Şerban Marian, om de afaceri din Tulcea, care cumpăra îngrăşămintele chimice furate, pentru a le folosi în ferma proprie, conştient de provenienţa ilicită a acestora, şi Păun Constantin (agent de poliţie de frontieră), care cumpăra îngrăşămintele chimice furate, pentru revânzare.
D.A.
