Consiliul Economic și Social a discutat, în cadrul unei ședințe, o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului numărul 133/2000 privind învățământul universitar și postuniversitar cu taxă. Din punctul de vedere al CES, studentul se află într-o poziție inferioară, dacă propunerea s-ar aproba, aceștia din urmă fiind nevoiţi să suporte devalorizarea monetară din propriul buzunar.
În luna iulie a.c., membrii Consiliului Economic și Social au desfășurat o ședință online și au dat aviz nefavorabil propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului numărul 133/2000. Proiectul propune ca taxele de școlarizare să poată fi indexate cu inflația, pe parcursul studiilor, iar studentul ar fi cel care ar suporta schimbările, și nu statul român sau universitatea.
Universitatea, ca instituție de învățământ superior, încheie contracte cu preț fix cu diferiți operatori, iar riscul devalorizării monetare îl suportă operatorii, nu universitatea. Consiliul Economic și Social consideră că universitatea profită de devalorizarea monetară.
În anul 2020, Andrei Nicolae Popa a dat în judecată Universitatea din București pentru creșterea taxei de școlarizare fără justificare în primăvara primului an pandemic. Cursurile se desfășurau online pentru întreaga Facultate de Drept, iar costurile facultății nu au crescut pentru dezinfectare, utilități sau birotică și, totuşi, taxa se majorase cu rata inflației de 3,8%. CES menționează acest fapt în avizul nefavorabil pe motiv că Universitatea din București a pierdut procesul cu majorarea taxelor în funcție de rata inflație.
Propunerea legislativă a fost respinsă deoarece stabilirea cuantumul taxelor o face universitatea, care are autonomie garantată prin Constituție. Contractul dintre student și universitate nu se modifică în cursul anului universitar, dar se pot face anual acte adiționale, avându-se în vedere acordul celor două părți.
M.T.
