În anul 2023, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, anunța o amplă reorganizare a Inspectoratului de Poliție Județean Constanța, cu scopul de a crește eficiența instituției. Decizia a fost luată în urma tragicului accident rutier de la 2 Mai, provocat de Vlad Pascu, care a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare. De atunci s-au întâmplat multe, au fost schimbați șefi, comasate secții de Poliție și aplicate sancțiuni. Însă concluziile finale privind această reorganizare au întârziat să apară.
Același ministru al MAI, Cătălin Predoiu, cel care anunța, în 2023, cu surle și trâmbițe, că va reorganiza din temelii Inspectoratul de Poliție al Județului Constanța, s-a aflat, vineri, 10 iulie, la prefectura Constanța, într-o ședință de lucru privind activitatea structurilor MAI pe litoral, în acest sezon estival.
În cadrul conferinței de presă care a urmat după ședință, ministrul Predoiu a fost întrebat care sunt concluziile finale privind această reorganizare, dacă a avut efectul scontat sau nu, având în vedere faptul că tot el anunțase că, în funcție de rezultat, va aplica aceeași ”rețetă” la nivelul tuturor inspectoratelor din țară.
Doar că, într-un limbaj specific politicienilor, ministrul MAI a dat de înțeles că se confruntă cu o situație la care, probabil, nu s-a gândit inițial: nu toate județele se confruntă cu aceleași probleme și peste tot sunt provocări diferite.
”E un proiect care a început acum trei ani de zile, a fost contestat chiar de la bun început. Ideea în sine a fost pusă sub lupa diverselor analize, și de către sindicate, și de către, eu știu, colegi poate, și public, și era normal să fie așa. Nu am găsit niciodată nepotrivite astfel de analize și de îndoieli asupra unui demers care a fost cumva fără precedent – să reorganizezi foarte rapid și din temelii un întreg inspectorat. Am făcut o cale de răspuns la evenimentul de acum trei ani de zile de la 2 Mai, dar în același timp și pentru a avea un exercițiu, un standard, un model în cadrul Poliției Române care poate fi replicat, folosit când situația o va permite în toate inspectoratele.
După părerea mea, o reformă a Poliției Române – și nu numai a Poliției Române, a structurilor Ministerului Afacerilor Interne – presupune anumite premise: presupune un mandat clar de patru ani cel puțin, cu un guvern solid care să aibă o majoritate solidă, cu stabilitate instituțională, astfel încât să fie timp pentru continuitatea unor astfel de măsuri. Presupune o evaluare prealabilă foarte atentă, așa cum am făcut la Constanța (ne-am uitat la vulnerabilități, ne-am uitat la provocări, ne-am uitat la capacitățile noastre, la ce nevoi există în acest județ special, din acest punct de vedere).
Și atunci am calibrat modelul la acest județ. El poate servi ca model pentru alte inspectorate, dar nu cred că ar fi bine să fie transpus mutatis mutandis – pur și simplu, fără niciun fel de adaptări – în alte județe, pentru că ce am constatat este că fiecare județ (sau hai să nu spun fiecare județ, dar anumite regiuni, anumite tipuri de provocări) este specific. Și atunci, acolo se potrivește un model mai flexibil, sau mai redus, sau mai extins de schemă de organizare, cu accente pe anumite tipuri de structuri care să combată anumite tipuri de infracționalitate care se manifestă în regiunea respectivă și așa mai departe.
Dacă e un județ de frontieră, sigur trebuie să aibă o anumită atenție pe anumite tipuri de activități infracționale. Dacă e un județ din centrul țării, industrial, cu o altă specificitate, e o altă calibrare. Deci o reformă inteligentă a structurilor Ministerului Afacerilor Interne presupune un model extrem de flexibil, care să fie adaptat fiecărei regiuni, fiecărui tip de infracționalitate, capabil să se readapteze în timp dacă această fenomenologie infracțională se modifică, evoluează. Structurile Ministerului Afacerilor Interne au fost gândite acum 20-30-40 de ani în urmă într-o anumită realitate socio-economică, demografică, la un anumit tip de dinamică infracțională, influențate oarecum de un sistem rigid dinainte de revoluție, în care lucrurile erau destul de statice și se potriveau aceleași tipuri de structuri cam peste tot în fiecare județ (realitatea economică era diferită).
Trăim într-o altă lume, mult mai dinamică, mult mai diversă, și aceste structuri trebuie adaptate. Dar pentru asta, încă o dată: e nevoie de premise. E nevoie de premise instituționale, e nevoie de premise politice, e nevoie de premise financiare, logistice, astfel încât să nu procedezi la măsuri mecanice, repetitive, de dragul de a duce la capăt un demers pe care să-l intitulezi „reformă”, ci să creezi cu lupa și cu penseta, cum se lucrează în criminalistică, și să recalibrezi Ministerul și structurile sale potrivit acestor provocări. Sper ca acest lucru să se poată face în ziua în care vom avea o majoritate largă, solidă, stabilă pe termen lung și un guvern care să poată să-și asume”, a spus Cătălin Predoiu.
Cum apreciați activitatea IPJ Constanța?
Ministrul Afacerilor Interne: ”Este în regulă, lucrurile sunt sub control, în orice caz în progresie, nu înseamnă că nu e loc de mai bine. Încercăm acest lucru, nu ne ferim să ne asumăm, să spunem lipsurile sau slăbiciunile, dar le abordăm onest, nu le punem sub preș. Și eu cred că va fi din ce în ce mai bine, și cred că și dumneavoastră puteți să constatați acest lucru”
Video cu ce a declarat Cătălin Predoiu:
Daniel ALBU, Liliana BELCIUG
