Pe data de 24 iunie marcăm Ziua Universală a Iei, odată cu sărbătoarea Sânzienelor. A fost un bun prilej, anul acesta, pentru o trecere în revistă a zestrei pe care, cu mândrie, o deține și o expune Muzeul de Artă Populară Constanța. Ziarul Focus Press a realizat, cu sprijinul dr. Cerasela Dobrinescu, șef Secție Patrimoniu Cultural Național în cadrul Muzeului de artă Populară, un material de prezentare a cămășilor și iilor românești păstrate, îngrijite și expuse la muzeu.
Cerasela Dobrinescu, expert pe bunuri cu semnificație etnografică, acreditat de Ministerul Culturii, a vorbit despre majoritatea cămășilor expuse la muzeu – pe care orice vizitator le poate admira în camerele instituției –, scoțând în evidență detalii definitorii pentru fiecare zonă a țării – materialul pe larg în găsiți aici: https://focuspress.ro/foto-video-interviu-cu-cerasela-dobrinescu-despre-frumusetea-portului-romanesc-ii-si-camasi-traditionale-cu-mesaje-si-simboluri-protectoare-7f6616a04/
Astăzi, readucem în atenție un fragment din material: cămașa tradițională din Dobrogea.
“Nu avem ii în Dobrogea”, a subliniat Cerasela Dobrinescu, în sensul că denumirea, în Dobrogea, este aceea de cămașă.
“Costumul tradițional din Dobrogea nu are ii. Costumul este acela care s-a purtat în satele de pe malul Dunării. Sunt sate cu populație românească. Știm cu toții că Dobrogea este o provincie multietnică. Pe lângă alte etnii, Dobrogea a atras multe alte populații din alte zone ale țării, care au venit aici și au adus cu ele portul din zonele respective. Făcând o paranteză: am fost pe teren, în Chirnogeni, să studiez portul, și îmi prezentau portul din Chirnogi, Ilfov, de unde au venit. (…)
Revenind (la costumul prezentat – n.r.), acest port s-a purtat în sate precum Ostrov, Oltina, Satu Nou, Seimeni, Satu Nou – sate aflate pe malul Dunării, unde elementul românesc a fost pregnant și a reușit să conserve în timp acest tip de costum. Este un costum cu pistelcă și mai avem un tip de costum – costumul cu androc. Avem expuse ambele tipuri. (…) Cămașa este așa-numita cămașă cu căptuf, iar căptuful este platca, iar decorul este concentrat pe platcă. Un element important: țesătura învărgată, este așa-numita pânză “chirachie”. Decorul este pe mâneci slobode, adică fără manșete, fără volane – cum am văzut în alte zone –, în partea superioară a mânecii, aproape de umăr și la încheierea foilor, unde se pot observa cheițe realizate cu croșeta. Este o cămașă rafinată, vedem că nu abundă în multe tonuri cromatice. În general, cămășile de Dobrogea sunt decorate cu negru și roșu și avem aceste variante de bejuri în țesătură. Motivul este floral, dar avem și modele cu motive meandrice. Avem și o cămașă cu un motiv: doi căței. Este o cămașă care ne amuză – de ce or fi pus cățeii? Este simplu: câinele este animalul prieten omului, care se întâlnea în toate gospodăriile tradiționale (…)”.
Alexandra CUCU
