Tomisul, cea mai veche așezare locuită neîntrerupt de pe teritoriul țării, continuă să surprindă prin patrimoniul excepțional ascuns sub străzile urbei. Fiecare cercetare arheologică aduce la lumină noi dovezi ale trecutului antic al orașului și întărește ideea că valorificarea acestui patrimoniu ar putea transforma Constanța într-un reper cultural și turistic de prim rang. Despre cele mai recente descoperiri, dar și despre proiectele care pot reda orașului o parte din identitatea sa istorică, a vorbit cercetătorul MINAC, dr. Constantin Băjenaru, în cadrul unui interviu acordat cotidianului Focus Press.
În cadrul conferinței naționale „Arheologie, Arhitectură și Restaurare: Direcții de dezvoltare și provocări actuale”, desfășurată în perioada 29–31 iulie la sediul temporar al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), unul dintre subiectele centrale a fost Edificiul Roman cu Mozaic, monument emblematic pentru Tomisul antic.
În luna august se împlinesc 67 de ani de la descoperirea acestuia, iar vizitatorii vor putea descoperi monumentul într-o nouă prezentare muzeală, cu elemente de realitate virtuală și instalații interactive.
„Edificiul cu Mozaic nu mai are nevoie de prezentare. Este, până la urmă, emblema Tomisului. Astăzi vedem o nouă față a acestui monument, restaurat și pus din nou în valoare. Sperăm să dăinuiască multe decenii de acum înainte”, a declarat arheologul Constantin Băjenaru.
Acesta a subliniat că monumentul reprezintă rezultatul muncii mai multor generații de arheologi, dar și al eforturilor depuse, încă din anii ’60, pentru conservarea sa.
Termele Romane ar putea deveni o nouă atracție majoră
Potrivit cercetătorului MINAC, una dintre cele mai importante direcții de dezvoltare culturală, urbanistică și turistică este valorificarea întregii faleze arheologice dintre Edificiul Roman cu Mozaic și zona Porții 1 a Portului Constanța, unde se află Termele Romane.
Acestea datează din perioada romană târzie și făceau parte din infrastructura unui important centru comercial și portuar.
„Cu siguranță este nevoie de punerea în valoare a întregii faleze. Termele există, iar această zonă ar putea deveni un ansamblu arheologic spectaculos. Există tehnologii moderne care permit cercetarea și restaurarea unor astfel de situri”, a explicat Constantin Băjenaru.
Un nou muzeu lângă Edificiul Roman cu Mozaic
Mai mult, arheologul este de părere că această parte a orașului ar putea găzdui, în viitor, un muzeu nou, construit după modelul marilor centre arheologice europene.
„Constanța ar trebui să ia în calcul construirea unui nou muzeu. Actualul muzeu, chiar și după restaurare, nu mai poate susține cantitatea impresionantă de patrimoniu descoperită în ultimele decenii. Exemple există la Atena sau la Troia, unde muzeele moderne sunt integrate în siturile arheologice”, a precizat acesta.
Hipogeul unic din Dobrogea, tot mai aproape de restaurare
În cadrul interviului a fost abordat și subiectul mormântului hipogeu descoperit anul trecut pe strada Sabinelor, nr. 38, pentru care Consiliul Județean Constanța a aprobat exercitarea dreptului de preempțiune în vederea achiziționării imobilului. Descoperirea este considerată una dintre cele mai importante din ultimii ani.
„Este un mormânt hipogeu în formă de cruce, unic în Dobrogea și unic în România. Importanța lui este dată tocmai de acest plan cruciform, extrem de rar”, a spus cercetătorul.
Potrivit acestuia, monumentul datează din perioada creștinismului timpuriu și face parte din vasta necropolă dezvoltată în secolul al IV-lea în zona actualelor bulevarde Mamaia și Tomis.
Deși mormântul a fost jefuit în Antichitate, cercetările sunt departe de a fi încheiate.
„Mai avem de cercetat partea estică. După finalizarea săpăturilor vom putea spune cu mai multă certitudine cui i-a fost destinat acest monument funerar”, a explicat Băjenaru.
Noi descoperiri lângă Hotel Palace
Arheologii desfășoară cercetări și în apropierea Hotelului Palace, unde urmează să fie construit un imobil. Săpăturile au scos deja la iveală două străzi antice care se intersectează în unghi drept, păstrând planul urbanistic al Tomisului elenistic.
„Avem edificii din secolele IV-V, monede, inscripții fragmentare, elemente arhitectonice din marmură și urme importante din perioada otomană. Sunt descoperiri care completează istoria orașului și ne ajută să înțelegem evoluția Tomisului până în secolul al XIX-lea”, a precizat arheologul.
Descoperirile recente confirmă încă o dată că sub actualul oraș se află un patrimoniu arheologic impresionant, iar fiecare investiție din Peninsula Constanței poate aduce la lumină noi pagini din istoria vechiului Tomis. Specialiștii consideră că protejarea și valorificarea acestor vestigii reprezintă una dintre cele mai importante oportunități pentru dezvoltarea culturală și turistică a Constanței.
Loredana MIHAI
Citește și:
