Duminică, 21 iunie, ora 12.00: în Sinagoga Mare din Constanța sunt 20 de suflete, majoritatea persoane în vârstă. Sunt membri ai Comunității Evreilor din Constanța, bucuroși că se revăd, și nu oriunde, ci în sinagoga recent reabilitată.
Comunitatea Evreilor din Constanța mai numără, la această dată, 40 de membri. Sunt oameni care au cunoscut, la viața lor, și persecuția, oameni care au văzut în copilărie orori. Acum însă au zâmbetul pe buze și vorbesc despre cum pot ajunge la unii membri care au probleme de sănătate (deh, bătrânețea) și ce ar trebui să le ducă. Într-un final, aproape ca de obicei, la membrii comunității care au nevoie de sprijin (piață, transport la medic etc.) ajunge Sorin Lucian Ionescu, președintele Comunității Evreilor din Constanța. Dar aceasta este doar un preambul pentru discuția care a urmat, în sinagogă, cu Sorin Lucian Ionescu.
Reporter: Ce s-a întâmplat astăzi (duminică -n.r.) în sinagogă?
Sorin Lucian Ionescu: Nu s-a întâmplat nimic deosebit azi. Circa 20 de membri ai comunității au venit pentru prima oară la sinagogă după inaugurarea de acum aproape 4 săptămâni; au ținut să se afle aici, să socializeze, să ne întâlnim, să infirmăm zvonurile cum că această comunitate nu mai există. A venit cam jumătate din cei 40 de membri cât mai numără comunitatea astăzi. Am mâncat o felie de pizza, am vorbit, după câteva luni… pe perioada verii nu prea ne vedem, nu sunt nici sărbători. Ne vom reîntâlni la toamnă cu ocazia Roș Așana, Anul Nou Evreiesc – pe 12 septembrie. Între timp, sinagoga poate fi vizitată de oricine, după un anumit orar pe care l-am anunțat. Noi venim mai mult decât acel orar strict, pentru că nu suntem ținuți de nimic altceva decât de a vedea cât mai mulți oameni în sinagogă…
Rep.: Asta urma să întreb: dacă poate fi vizitată, pentru că nu este doar un obiectiv al acestei comunități evreiești, este și un obiectiv turistic… Este cu taxă vizita?
S.L.I.: Este un bilet de donație, de 10 lei, care nu este obligatoriu. Cine are, dă, cine nu – nu pleacă fără să viziteze. Este, într-adevăr, un obiectiv turistic și cultural, pentru că aici am avut și un versnisaj de pictură, cu o pictoriță din Israel și Constanța, o lansare de carte a unui scriitor bucureștean de origine constănțeană, Jean Lorin Sterian, va fi, săptămâna viitoare, o prezentare de carte – Eminescu, în ebraică, pentru că tot se vorbește că evreii vor să îl interzică pe Eminescu, nici vorbă de așa ceva. Vom avea concerte de chitară clasică, concerte de orgă, o dată pe lună, cu maestrul Dorian Pîrvu, care este constănțean, și este unul din puținii care știe să cânte la orgă. E o deosebire față de pian, prin structura claviaturii. (…) Vor fi spectacole din cadrul Stagiunii Estivale a Artelor Spectacolului (SEAS), care se pretează acestui spațiu fără decoruri și multe alte surprize.
Rep.: Revenind la ziua de azi: a fost, așadar o zi din viața comunității. Dar, în rest, cum decurg lucrurile?
S.L.I.: Vorbim în fiecare zi, avem un grup de whatsapp, ne auzim și la telefon, pentru că avem un grup de asistați, sunt oameni la 80-90 de ani, chiar și 96. Deci, noi ținem legătura în fiecare zi – apar probleme, apar nevoi, apar mici accidente pe care trebuie să le rezolvăm.
Rep.: Comunitatea din Constanța a fost afectată de războiul din Orientul Mijlociu – în sensul că ați evitat întâlniri, manifestări, diverse prezențe?
S.L.I.: În anumite perioade, chiar înainte de inaugurarea sinagogii, am fost sfătuiți – și nu am să spun aici de cine – să nu ne întâlnim la comunitate, la sediul comunității din Constanța. Sinagoga beneficiază de un sistem de pază și securitate și supraveghere aproape permanentă din partea autorităților – ca să nu dau iar nume de instituții… –, este supravegheată video. Da, am fost afectați în anumite perioade, mai ales în cele acute ale războiului din Golf, dar, altminteri, am fost afectați de valul de antisemitism, care este incredibil. Nu știu dacă se vede pe Facebook, pe Facebook-ul general, cât se vede la noi pe pagină… Un recital de orgă cu o lucrare de Bach a primit zeci de comentarii antisemite, iar eu a trebuit să blochez zeci de antisemiți, să nu se mai manifeste, pentru că erau libere comentariile, erau publice, și a fost așa… o operațiune de sanitație, de a curăța Facebook-ul de asemenea indivizi.
Rep.: Dobrogea este model de conviețuire… și așa mai departe, știm deja clasica exprimare, cum de se întâmplă așa ceva? Sau nu erau dobrogeni – ați avut curiozitatea să verificați?
S.L.I.: Ba da, din păcate am observat o recrudescență a celor care pe care îi consideram și îi consider în continuare prieteni ai comunității noastre: au început să apară nume de musulmani care comentează, ceea ce nu mă așteptam, pentru că noi, în general, suntem, victimele unor radicali ortodocși – de-ai noștri români verzi, cum s-ar spune. Dar, au început să apară și nume precum Ali, care țin să se manifeste la noi pe pagină.
Rep.: Poate sunt conturi false – nu de alta, dar la inaugurarea sinagogii a fost prezent Muftiul Cultului Musulman din România și a fost un moment uau!…
S.L.I.: Muftiul este unul din cei mai buni prieteni ai noștri și ai Federației Comunităților Evreiești, este prieten cu Rabinul-șef al României, el a militat foarte mult pentru renovarea acestei sinagogi, iar noi suntem alături de el în eforturile de renovare a Moscheei Carol I (detalii spectaculoase despre moschee – AICI), deci… da, e posibil ca multe conturi să fie false.
Rep.: Revenind la frumoasa clădire (sinagoga), am sesizat mai multe lucruri: spre exemplu, orga de la etajul doi, ce ne puteți spune despre ea?
S.L.I.: Noi ne-am pricopsit cu ea, în sensul cel mai bun al cuvântului, pentru că, altminteri, în România mai există trei orgi, e adevărat, cu tuburi, la Timișoara, parcă la Zalău și Lugoj. Aceasta, a patra, a noastră, este electronică și costă cât o mașină. Fiindcă am spus lucrul acesta: bine că de la etajul doi, unde se află, nu poate fi cărată și furată… (…) Este o orgă nouă.
Rep.: Am văzut, de asemenea, cărți în sinagogă. Ce cărți sunt?
S.L.I.: Avem câteva zeci de cărți, care până acum au fost păstrate la comunitate. Sunt vechi de 100-150 de ani. Au o valoare mai mult sentimentală decât comercială. Se găsesc o sumedenie de altfel de cărți în ebraică în toată lumea, deci, de asemenea, nu aș sfătui pe nimeni să facă efortul să încerce să le fure, pentru că riscul e foarte mare și câștigul va fi foarte mic.
În continuare, discuția a mers către diferențe și asemănări între religii. Bunăoară – despre cum se așează femeile în sinagogă (de regulă la etaj, însă acum lucrurile nu mai sunt atât de riguroase). De altfel, subiectul reprezintă și tema de masterat – cartea publicată de Sorin Lucian Ionescu la Teologie: asemănări și deosebiri între cultul iudaic și cultul creștin – detalii vă invităm însă să descoperiți în materialul VIDEO integral.
Reamintim că lucrările la Templul Israelit, cunoscut drept Sinagoga Mare, situat la intersecția străzilor Petru Rareș și C.A. Rosetti din zona Peninsulară, au fost finalizate la începutul acestui an. Este vorba despre lucrări de consolidare și reabilitare prin Compania Națională de Investiții – contractul în acest sens fiind semnat în anul 2023, valoarea acestuia fiind de 9.690.543,49 lei, fără TVA.
Clădirea ajunsese într-o avansată stare de degradare, cu pereți prăbușiți și fără acoperiș. În prezent, sinagoga arată aproximativ la fel cu imobilul edificat în 1911 (!!!), în sensul că s-a renunțat la anumite detalii de decor din interior.
Alte detalii
Sinagoga Mare sau Templul israelit de rit așkenaz a fost construit în anul 1911 și se află pe strada C.A. Rosetti din orașul Constanța. Lăcașul de cult este de-o vârstă cu Cazinoul de pe faleza orașului. Este unul dintre cele mai frumoase temple evreiești din România și a început să se degradeze în urmă cu două decenii.
Sinagoga Mare din Constanța este structurată pe trei registre orizontale: soclu, parter și etaj. În exterior, ferestrele și ușile au decorații de stil maur. În interior, imobilul este împărțit în trei nave, puternic marcate în exteriorul navei principale. Decorații tradiționale evreiești sunt întâlnite și în interior.
Aceasta este singura sinagogă rămasă din Constanța. În 1908, pe actuala stradă Mircea cel Bătrân la nr. 18, evreii constănțeni și-au construit propriul templu de rit sefard (spaniol): o clădire monumentală de influență gotică, splendid integrată în spațiu, în imediata apropiere a Bisericii grecești „Schimbarea la față“ („Metamorfosis“) și a Bisericii Armenești. Sinagoga a fost demolată în anul 1980, pentru că se prăbușea, afectată de cutremurul din 1977, iar în locul ei este acum un teren viran transformat în parcare.
Alexandra CUCU
Citește și:
