România riscă să devină o groapă de gunoi a Europei şi nu numai; pentru stoparea acestui fenomen, un parlamentar de Constanţa a lucrat alături de un specialist în domeniu, un procuror, la o iniţiativă legislativă. Numai că, înainte ca Parlamentul să ia o decizie, Guvernul a adoptat o hotărâre privind aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006.
A explicat ce înseamnă aceste lucruri chiar procurorul implicat în iniţiativa legislativă semnată de deputatul Bogdan Bola – procurorul Teodor Niţă din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, care a acordat un interviu pe această temă ziarului Focus Press.
Reporter: Domnule procuror, să le luăm pe rând: aţi contribuit la iniţiativa legislativă a deputatului Bogdan Bola, privind limitarea punctelor de trecere a graniței pentru deșeuri. Explicaţi-ne pe îndelete acest demers.
Teodor Niţă: Demersul legislativ este mult mai complex şi mult mai complet, curpinzător decât ceea ce este în hotărârea de guvern apărută ulterior, pentru că nu se referă doar la limitarea punctelor de frontieră autorizate prin care să intre deşeuri în ţară. Acum, lumea înţelege sau nu, dar deşeurile pot fi o materie primă, în anumite circumstanţe tehnologice. Este îm regulă să reciclezi, este în regulă să faci o industrie de acest gen. Numai că la noi nu se întâmplă aşa. Am constatat că există trei modalităţi de a rezolva lucrurile: bine, rău şi româneşte. (…) Au venit, ne-au făcut ladă de gunoi, câţiva şi-au umplut buzunarele şi restul au rămas cu gunoaiele. Cam asta este, sintetic. De ce este necesară limitarea punctelor de frontieră: în primul rând, pentru creşterea posibilităţilor de supraveghere a intrării acestor materii prime în ţară (…) Intrau, botezate în documente, tot felul de “cadouri” de Crăciun – în realitate toate nenorocirile pământului. Erau diferenţe între acte ş ice este în transportul efectiv. Aşa cum am mai spus, pentru a putea fi verificate, trebuie luate nişte măsuri severe din punct de vedere legislative, altminteri, într-o perspectivă de 10 ani, n-o să mai fie România, o să fie “Pubelias” sau ceva derivate din cuvântul gunoi, pentru că o să trăim printre munţi de gunoaie, şi nu este o glumă.
Rep.: Cum vă explicaţi că, deşi exista demersul legislativ, guvernul a adoptat o hotărâre în privinţa transferului de deşeui?
Teodor Niţă: HG-ul cu care a venit Guvernul este doar o mică bucată şi acoperă doar o mică bucată din propunerea legisativă a deputatului Bola. (…) L-am tras de mânecă pe deputatul Bola, am mai vorbit şi cu alţi parlamentari de Constanţa, şi într-o manieră care nu m-a mirat deloc, au spus „da, da, facem, ne implicăm”, dar nu au făcut nimic. În afară de Bogdan, nu a acţionat nimeni. Revenind, de ce este atât de important? Pentru că nu avem niciun instrument cu care să luptăm împotriva acestui fenomen care este foarte, foarte scump. Din punct de vedere financiar, cei care lucrează în acest domeniu câştigă comparativ cu cei care fac trafic de droguri, şi nu am spus-o numai o dată. Din punct de vedere al sănătăţii, cei care pierd sunt românii, pentru că respirăm toate nenorocirile astea, bem apă cu nenorociri, e grav. (…)
(…) Garda de Mediu – sunt 2000 şi un pic de oameni. Nu ştiu câţi sunt dedicaţi, dar să spunem că un procent din oamenii ăştia sunt dedicaţi. Dar e greu să fie dedicaţi, când au cea mai proastă salarizare din grilă. Spre comparaţie, la polul opus se află Garda Antiforestieră. N-a făcut nimic, niciodată. Aţi văzut să facă ceva vreodată? Au cel mai mare salariu din sistemul public. Garda de Mediu face. (…) Dar cum să ceri unui comisar de Mediu să fie foarte sever când are un salariu de mizerie, când nu are instrumente? Intră gunoiul prin Giurgiu, cu destinaţia Baia Mare, să spunem, teoretic. Comisarul de Mediu trebuie să aibă acces la o bază de date, să vadă operatorul economic care are o instalaţie de reciclare, de care tip are. Dacă nu au acces la bazele de date…? (…)
Rep.: Revenind la acea hotărâre de guvern, ce rezolvă ea?
Teodor Niţă: Este o chestiune inteligentă, dar ar şi multe trăsnăi în ea. (…) Chestiunea inteligentă este asta: nu este permisă intrarea unei cantităţi mai mari de deşeuri decât capacitatea firmelor de reciclare- recuperare. Adică, dacă ştii că ai o capacitate tehnologică de 5 mii de tone, nu poate să intre 10 mii de tone, pentru că ar înseamna că celelalte 5 mii de tone care depăşesc capacitate rămân în ţară. E ca la parcare: s-a pus bariera, nu mai sunt locuri. (…) Trăsnaie? La final se spune că se fac constatări cu sprijinul MAI, prin intermediul IGSU şi prin Poliţia Română. Nu ştiu ce treabă are Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă – doar să vaccineze baloţii, dar pe unde intră deşeurile? Pe la granite, nu? Păi, şi-atunci, de ce au scos din ecuaţie Poliţia de Frontieră? E ok că e Poliţia Română, dar Poliţia de Frontieră? Bine, vor apela la competenţa generală din Codul de procedură penală, să nu se bucure alţii că au scăpat, că nu au scăpat, dar e o chestiune de necorelare. Eu, dacă aş fi în locul ministrului de Mediu, aş trimite un pic la reciclare juriştii. I-aş trimite la nişte cursuri de specializare intensivă – dacă se poate, să nu fie online, pentru că e evident că a fost un jurist care a absolvit şcoala online şi a dat examen pe grilă şi nu pe competenţă, dacă poţi să treci o asemenea gogomănie într-un HG, adică să nu treci Poliţia de Frontieră, care e prima linie de apărare. (…)
Rep.: Dar propunerea legislativă – merge mai departe?
Teodor Niţă: Merge… Dacă se poate spune că merge ceva în Parlament şi să sperăm că va ajunge cândva în dezbateri. Se pare că nu sunt foarte pasionaţi parlamentarii noştri de protejarea sănătăţii noastre şi a generaţiilor viitoare sau poate au altă listă de priorităţi. (…) Am tras de mânecă parlamentarii constănţeni, şi nu o dată. Ce e bun e că m-au anunţat că au semnat iniţiativa. (….)
Re.p: Aţi tras nenumărate semnale de alarmă în privinţa importului de deşeuri. În cifre şi nu numai, ce înseamnă pentru România aceste importuri/transferuri de deşeuri?
Teodor Niţă: S-o luăm pe rând: avantajul că a fost cât de cât pus sistemul în mişcare a fost dat de capacitarea media. Să fie limpede: fără implicarea media nu se întâmpla nimic (…) Lucrând şi sesizând discret, nu se întâmpla nimic, pentru că cei care au decizia reacţionează din respectul media sau de frica media – ceva combinat, dar doar aşa au început să mişte în ultimii ani. De aceea am tras semnale de alarmă şi de aceea le vedeţi. Ele sunt trase de mulţi ani, dar nu le auzea nimeni, că erau pe mute. Acum, pe chestiunea ce înseamnă în cifre: înseamnă mult, sunt mii de tone anual. Dar ceea ce vă spun e doar o picătură de apă în ditamai bidonul, pentru că oamenii din exterior care s-au prins că la noi se poate, şi-au creat procedee, proceduri, standardizări. Aşteaptă foarte mult: lasă, că aşa e la români, fac puţin scandal, tam-tam, iar apoi le trece, vin alt subiecte şi se uită, iar atunci năvălim peste ei. Într-o perspectivă de 10-20 de ani… – cineva foarte apropiat mi-a spus să nu folosesc termenul de apocalipsă (…) – o să vină nenorocirea peste noi. Gândiţi-vă că toată lumea produce deşeuri, nu mai au unde să le pună. Ei vor să îşi menţină ţările curate, pentru că au un sistem legislativ care le permite asta. Nu mă supără agentul economic care trimite din Marea Britanie în România. Mă supără cel din România care le primeşte – şi nu neapărat agentul economic, ci sistemul legislativ care le permite asta.
(…) Mai devreme sau mai târziu o să intrăm în Schengen. Şi bruma de controale care există acum nu va mai exista, pentru că asta e raţiunea Schengen-ului. Înseamnă libera circulaţie. Îţi spune legislaţia europeană că poţi să limitezi numărul de puncte de frontieră? Că poţi să verifici, că poţi să limitezi cantitatea care poate să intre? Noi trebuie să aplicăm! (…)
Lipseşte educaţia. Educaţia din şcoală, şi nu doar aia: „nu arunca hârtia pe stradă”, dar duceţi-vă în comune şi vedeţi că toată lumea aruncă gunoiul la marginea satului. Gândiţi-vă ce se întâmplă în 15 ani, că toată lumea produce deşeuri. Dar nici asta nu e aşa periculos. Lipseşte educaţia juridică. Nicio facultate nu predă aşa ceva sau, dacă predă, nu trece nimeni pe la cursurile alea. Şcolile de poliţie – zero instructaj pe aşa ceva (….) Când ai un procuror, poliţist, căruia în facultate nu i-a trecut pe la ureche infracţiunea de poluare a apelor prin injectare a pânzei freatice cu substanţe poluante, se uită la tine ca şi când vorbeşti chineză. (…)
(…) În ultimii 10 ani, nu cred că a existat ministru al Mediului la uşa căruia să nu bat. Am ajuns la miniştri cărora le-am explicat problema arderilor deşeurilor în fabrici de produs ciment – e o problemă foarte gravă acolo. Se uita la mine un ministru extrem de candid, ca nepoată-mea la pomul de Crăciun. (…) Dacă se arde o cantitate de deşeuri, ce pleacă în aer e nenorocire. (…) Nu avem laboratoare (de măsurare a emisiilor – n.r.). Ba avem un laborator, dar nu e acreditat. (…)
(…) În toate statele europene, cu excepţia Bulgariei şi Albaniei, cred, comisarii de Mediu au competenţa de a instrumenta, cu procurorul, evident, infracţiunea de mediu – bucăţica aia a lor. (…)
Rep.: În continuare, ce demersuri veţi face pentru ca autorităţile statului să corecteze ceea ce dvs. consideraţia fi greşit în gestionarea problematicii deşeurilor?
Teodor Niţă: Folosesc instrumentul juridic dat de ONG-ul “Stop Waste”, că de aceea l-am şi creat. (…) O să ajungem la un moment dat să facem presiune publică aşa încât parlamentarii să facă ceva. Ştiţi care este asemănarea între un porumbel şi un politician? În campanie îţi mănâncă din palmă şi după face ce face porumbelul din zbor, pe tine. Şi să sperăm că le voi întrerupe comportamentul de porumbel (…)
Interviu integral: în secţiunea VIDEO!
A.C.
