În fiecare an, data de 14 noiembrie marchează Ziua Mondială a Diabetului, un bun prilej de conștientizare a populației privind această afecțiune. Prevalența diabetului zaharat este în creștere la nivel european, la toate segmentele de vârstă, devenind astfel, o problemă semnificativă de sănătatea publică. Netratat la timp, diabetul poate duce la complicații grave.
Potrivit Federației Internaționale de Diabet (IDF – International Diabetes Federation), la fiecare șase secunde, în lume, o persoană își pierde viața din cauza diabetului zaharat și a comorbidităților asociate.
Dr. Sorina Ispas, medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, ne-a dezvăluit în cadrul unui interviu Focus Press cum să prevenim diabetul, cum apare, cum se manifestă, cum să-l depistăm, care sunt valorile normale ale glicemiei, câte tipuri de diabet există și ce le diferențiază, strategii terapeutice, cum ne influențează activitatea cotidiană și multe alte aspecte importante legate de această afecțiune.
În calitate de asistent universitar al Universității Ovidius din Constanța și vicepreședinte al Societății Române de Lifestyle Medicine, regiunea Sud-Est, dr. Sorina Ispas militează pentru educație sanitară, dar și pentru prevenirea acestei afecțiuni întâlnită tot mai des în rândul copiilor și adulților din Dobrogea. Dr. Ispas ne oferă îndemnuri esențiale despre cum ne putem proteja sănătatea.
Atitudinea plină de dârzenie, ambiția, empatia toate astea o definesc pe dr. Ispas. Împreună cu dr. Adriana Câmpeanu, președintele Asociației Sofia Tomitană, dr. Ispas a avut curajul de a demara primul screening gratuit din România, din mediu rural defavorizat, pentru depistare precoce diabet și picior diabetic.
Diabetul poate părea o provocare copleșitoare pentru majoritatea dintre noi, însă medicul Ispas transformă această luptă împotriva bolii într-o călătorie a cunoașterii, a încrederii și a independenței.
Dedicarea și empatia medicului Ispas merg mult dincolo de cabinetul său de consultații, fiind un sprijin și o sursă de inspirație pentru pacienții săi, învățându-i să-și construiască o viață bazată pe curaj și normalitate.
Dr. Sorina Ispas este și medic primar specialitatea Medicină de Laborator. Înzestrat cu o voință de fier și principii solide, din dorința de a oferi pacienților cele mai bune îngrijiri, dr. Sorina Ispas a studiat doi ani de Medicină în Franța.
Are un interes deosebit pentru tot ce este nou în specialitate și a participat la mai multe programe de perfecționare în țară și în străinătate. Activitatea sa profesională este completată de cărțile scrise pentru studenți, iar de mai bine de 15 de ani este un aliat în prevenirea complicațiilor diabetului zaharat.
Prin acest interviu, vrem să vă oferim informații care să vă ajute să înțelegi mai bine diabetul, să recunoști importanța gestionării corecte a acestei boli și cum poți să susțineți lupta împotriva diabetului.
Haideți să vedem împreună cum putem face față acestei provocări. Vă invităm să vizionați video interviul și să împărtășiți informațiile cu cei dragi, un interviu de la care cu siguranță fiecare dintre voi va avea ceva de învățat, de apreciat.
Reporter: Sunteți mentor pentru studenții de la Universitatea Ovidius și un medic diabetolog îndrăgit de pacienții care ajung în atenția dvs. Pentru cei care încă nu vă cunosc, vă rog să vă prezentați în câteva cuvinte.
Dr. Sorina Ispas: Vă mulțumesc foarte mult pentru prezentare. Da, sunt medic primar specialitatea Medicină de Laborator. Sunt medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice. Predau Anatomia de 15 ani la Universitatea Ovidius Constanța, Facultatea de Medicină, la Catedra de Anatomie. Sunt și vicepreședinte al Societății Române de Lifestyle Medicine, regiunea Sud-Est a României.
Rep.: Ce este diabetul, cum apare și cum se manifestă?
Dr. Sorina Ispas: Astăzi, 14 noiembrie, este o zi atât de importantă pentru noi, medicii diabetologi. De ce? Pentru că noi ne dorim informarea populației. Ne dorim sesiuni de comunicare prin care putem să dăm un plus valoare acestei zile importante. Diabetul zaharat este o boală cronică. Este o boală care nu se simte. În momentul când apare simptomatologia, deja trebuie să ne punem un semn de întrebare. Dacă este diabet de tip 1, el poate să aibă un debut brutal, care poate începe direct cu o comă sau diabetul zaharat de tip 2, care foarte mult timp este nediagnosticat. Pacientul se poate prezenta la medic sau la screening, deoarece noi facem screening în Constanța și în județul Constanța. Așa am depistat foarte multe cazuri noi de diabet zaharat. Ce simptome au prezentat pacienții? Gură uscată. Marea majoritate a persoanelor spun că au gura uscată și că le este foarte sete. Noaptea merg foarte des la toaletă. Aceste urinări frecvente sunt din cauza unei simptomatologii specifice diabetului zaharat. De aceea ei vor simți nevoia și să bea foarte multă apă. Deshidratându-se, ei beau multă apă și au gura uscată.
Rep.: Cum depistăm diabetul? Ce investigații sunt necesare?
Dr. Sorina Ispas: În primul rând, trebuie verificată glicemia. Glicemia se poate monitoriza acasă, cu ajutorul unui glucometru, din sângele capilar. Recomandările standard sunt de verificare ale glicemiei la un laborator care folosește aparatură standardizată și care respectă anumite protocoale. De exemplu, atunci când se recoltează, dacă se folosește un tampon cu spirt înaintea recoltării, va da o falsă hipoglicemie. După ce s-a recoltat, trebuie să se verifice dacă s-a folosit un recipient special pentru determinarea glicemiei. Mai departe, de la timpul recoltării până la centrifugare trebuie să nu se depășească două ore. Dacă s-au depășit două ore, proba nu mai este conformă. De aceea, diagnosticul se pune întodeauna de certitudine. Un diagnostic de siguranță este dat de către un laborator. Trebuie să se determine glicemia din două probe diferite. Glicemia dacă este identificată mai mare sau egală cu 120 mg/dl se pune diagnosticul de diabet zaharat. Însă, trebuie să fie două probe, efectuate în două zile diferite sau din două eșantioane diferite din aceeași zi. Hemoglobina glicozilată determină media glicemiilor pe ultimele 3 luni. Însă, din practica mea de laborator, vă pot spune faptul că media glicemiei pe ultimele trei luni este influențată de ultimele două săptămâni. Din acest motiv noi trebuie să privim în carnețelul pacientului și să vedem ce glicemie a avut, dacă s-a înțepat din deget și a monitorizat glicemia și să știm momentul când a avut glicemie crescută. Există pacienți care dimineața au glicemii în țintă, în valori normale, iar după-masă pot să aibă 200 mg/dl și 240 mg/dl. Și atunci glicata, hemoglobina glicozilată nu va fi atât de mare. Am avut un pacient cu hemoglobină glicozilată de 6,4 la sută, adică borderline, cu glicemii normale dimineața, iar glicemiile după-masă erau peste 200 mg/dl. Este un alt diagnostic al diabetului zaharat. Punem diagnosticul de diabet zaharat și la glicemii de 200 mg/dl, în orice moment al zilei. Deci, acel pacient trebuie să se adreseze medicului și, mai departe, să urmeze recomandările specialistului.
Rep.: Care sunt valorile normale ale glicemiei?
Dr. Sorina Ispas: Sub 70 mg/dl înseamnă hipoglicemie. Valorile ar trebui să fie până în 100 mg/dl. Între 100 și 126 mg/dl este prediabet. Recomand tuturor laboratoarelor să modifice și să fie în concordanță cu ghidul Asiciației Americane de Diabet (ADA) 2024, cu o largă recunoaștere internațională. Începând cu 126 mg/dl înseamnă diabet zaharat.
Rep.: Care este diferența dintre hipoglicemie și hiperglicemie și cum abordăm ambele situații?
Dr. Sorina Ispas: Hipoglicemia înseamnă valori mai scăzute de 70 mg/dl. Pacientul deja începe să simtă hipoglicemia. El va transpira. Va avea probleme inclusiv cu ideația, cu gândirea. În momentul acela va trebui să acționeze rapid. În cazul unor glicemii sub 70 mg/dl pacientul va trebui să acționeze rapid. El poate să-și administreze un pliculeț de zahăr, un suc de mere, ceva care să îi crească glicemia peste 70 mg/dl. Atenție! Există o problemă. Persoanele care stau pe glicemii foarte mari își dereglează senzorul glicemic și atunci va fi o problemă când va scădea glicemia foarte mult. Am întâlnit pacienți cu glicemii 300 mg/dl. I-am descoperit, la screening, săptămâna trecută. Pacienta mi-a povestit că nu poate să stea pe glicemii mai mici de 150 mg/dl, deoarece resimte hipoglicemie. Creierul ei s-a învățat cu o anumită glicemie. Organismul său s-a învățat cu o anumită glicemie. Noi dorim să aducem glicemia în ținte terapeutice și trebuie să o luăm treptat, pentru că altfel intervine neuropatia. De aceea, o scădere a glicemiei nu trebuie să se facă brusc, trebuie făcută treptat. Hiperglicemia înseamnă valori glicemice crescute. Atenție, însă, la acele spike-uri, la acele vârfuri din timpul zilei. De aceea, eu recomand pacienților mei ca să-și determine glicemia cel puțin o dată pe săptămână, în 5 puncte. Numim determinare profil în 5 puncte, dimineața pe nemâncate, la două ore după-masa de dimineata. Înainte de masa de prânz. La două ore după-prânz și la ora 19.00, înainte de masa de seară. La pacienții cu diabet zaharat de tip 1 sunt necesare mai multe determinări, chiar și șapte sau poate chiar mai multe, la nevoie. De exemplu, dacă fac hipoglicemie nocturnă, există posibilitatea să-și administreze o doză de insulină bazală și la un moment dat, la cinci ore, să aibă un vârf. Efectul Somogyi duce la hipoglicemie urmată de hiperglicemie. Practic, cauza glicemiei crescute dimineața se datorează efectului Somogyi numit și hiperglicemie de rebound (recul). Efectul Somogyi apare atunci când nivelul zahărului din sânge scade prea mult în miezul nopții.
Rep.: Există pacienții aflați în evidențele medicilor diabetologi, cu tratament de specialitate și, cu toate acestea, înregistrează valori crescute ale glicemiei și, de cele mai multe ori, ei ajung în atenția medicilor de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța. Ce putem face? Cum se poate evita o comă diabetică?
Dr. Sorina Ispas: Pacientul trebuie să-și verifice glicemia. Trebuie să-și facă acest profil glicemic. Trebuie să căutăm o cauză. Întotdeauna există o cauză. De exemplu, o infecție, un infarct. Pacienții trebuie să țină legătura cu medicul diabetolog din ambulatoriu. Dacă sunt glicemii foarte mari, atunci pacientul trebuie să se adreseze serviciului de urgență. Însă, întotdeauna trebuie verificată cauza și, repet, ținută legătura cu medicul diabetolog.
Rep.: Câte tipuri de diabet există și ce le diferențiază?
Dr. Sorina Ispas: Sunt cunoscute cele două tipuri de diabet zaharat: diabetul zaharat de tip 1 și diabetul zaharat de tip 2. În literatura de specialitate, în ghidurile noastre, sunt recunoscute mai multe tipuri de diabet, inclusiv diabetul gestațional, diabetul de tip MODY, monogenic. Mai avem și diabetul zaharat secundar. Noi, în cabinetele noastre, îl diagnosticăm ca diabet de tip 2. Însă, trebuie să-i căutăm cauza și să vedem dacă a existat o infecție cu virusul Hepatitei C.
Rep.: Există persoane care află în timpul sarcinii că sunt predispuse la diabet. Ce ar trebui să facă?
Dr. Sorina Ispas: Depinde momentul în care depistează glicemii crescute. O persoană care în primul trimestru de sarcină va descoperi glicemii foarte mari este clar că are hiperglicemii dinainte de a rămâne graviduță. Diagnosticul se efectuează între săptămânile 24-28, prin testul de toleranță la glucoză. Este o analiză care se efectuează la laborator și care certifică diagnosticul de diabet zaharat gestațional. Atenție! După ce va naște, gravida trebuie să ia legătura cu medicul. Când va deveni lăuză, după ce va trece perioada în care este graviduță, aceste valori pot să scadă abrupt și de aceea este necesară colaborarea cu medicul diabetolog și în timpul sarcinii, dar și după ce va naște.
Rep.: Care sunt factorii favorizanți ai diabetului și la ce complicații se pot ajunge?
Dr. Sorina Ispas: Factori sunt mulți: de mediu, genetici. Ne putem naște cu o anumită genă care, la un moment dat, întâlnind un factor de mediu, va duce către diabet zaharat. De exemplu, în cazul diabetului zaharat de tip 1, există un deficit total de insulină. Pancreasul pacientului respectiv nu mai funcționează. Celulele beta pancreatice nu mai funcționează cum trebuie și nu mai trimite insulină în organism ca să-și facă efectele. Acești pacienți, pe lângă factorul genetic, au și un factor declanșator. Factorul declanșator este poate cel viral. În pandemie, virusul Sars-COV-2 a făcut foarte multe ravagii. El a distrus celulele beta pancreatice și organismul a creat autoanticorpi pentru propriile celule pancreatice sau pentru propria insulină, iar acești pacienți au dezvoltat autoanticorpi. De aceea, pentru a pune diagnosticul diabetului zaharat de tip 1 ar trebui să verificăm Peptidul C. Este o analiză care ne arată rezerva de insulină din pancreas. În același timp să dozăm și insulina și să determinăm și acești anticorpi care pot să apară. Pe când în diabetul zaharat de tip 2 avem alți factori, care pot să fie și genetici sau pot să fie dați de mediul înconjurător. De exemplu, alimentația.
Rep.: Vorbiți-ne puțin și despre strategia terapeutică.
Dr. Sorina Ispas: Strategia terapeutică este în funcție de tipul diabetului zaharat. De exemplu, în diabetul zaharat de tip 1 neavând insulină endogenă, ceea ce secretă organismul, trebuie să aducem un aport exogen din afară. Atunci vom veni cu un regim de insulină bazal-bolus, care să se muleze perfect pentru pacientul respectiv. Se fac niște calcule. Calculăm hidrații de carbon, glucidele, zaharurile pe care pacientul le mănâncă. Se fac calcule și se gestionează situația. Marea majoritate a pacienților cu diabet zaharat de tip 1 au frică de hipoglicemie, dar gestionând corect, învățând cum să se titreze, reușesc să ajungă la ținte glicemice bune.
Rep.: Ce ne puteți spune despre prediabet?
Dr. Sorina Ispas: Prediabetul este în floare. Prediabetul apare inclusiv la copii, dar și la adulți și se datorează obezității. Obezitatea joacă un rol foarte important în apariția acestei variabilității glicemice, a acestei rezistență la insulină. Dar, atenție, avem prediabet de diabet zaharat de tip 1. Am pacienți care au acei autoanticorpi despre care vă povesteam și au valorile glicemice de 120 mg/dl sau de 124 mg/dl. Adică, diabetul borderline. Pacienții sunt la limită. De aceea, majoritatea persoanelor trebuie să verifice mai departe și acel prediabet.
Rep.: Diabetul zaharat reprezintă o provocare complexă. Mulți copii sunt nevoiți să meargă cu insulina în ghiozdan. Cum gestionăm diabetul în mediul școlar? Pentru că copiii au nevoie de un mediu sigur.
Dr. Sorina Ispas: În primul rând, copiii cu diabet zaharat care folosesc insulină nu trebuie stigmatizați. Ei trebuie încurajați să folosească prizele de insulină atunci când au nevoie. Trebuie informat profesorul, trebuie informat cadrul medical. Dacă profesorul nu poate gestiona situația, trebuie mai departe să meargă la cabinetul școlar. Acești copii sunt copii normali, care trebuie încurajați și să fim toți alături de ei.
Rep.: Primul screening gratuit din România, desfășurat în zonele defavorizate din județul Constanța, s-a derulat recent pentru a depista precoce diabetul și piciorul diabetic. Dumneavoastră, împreună cu medicul Adriana Câmpeanu, dar și cu alte cadre medicale, ați mers în zonele defavorizate din județul Constanța și ați făcut acest screening. Practic, este o premieră. Care sunt primele concluzii? Ce ați descoperit dumneavoastră în teren?
Dr. Sorina Ispas: O să mergem sâmbătă și duminică la screening, în județ. Acest screening este deja la a doua ediție. Anul trecut, la fel, am fost timp de două luni în județ și am făcut primul screening gratuit, cred eu, din țară. Primul screening de picior diabetic, în mediul rural. Alături de mine au venit mai mulți colegi. Au venit doamnele asistente, care m-au ajutat să fac un număr impresionant. Au fost zeci de persoane care s-au adresat screening-ului nostru și încurajez din ce în ce mai multe persoane. Peste câteva săptămâni m-au rugat încă 50 de persoane să mă reîntorc. O să stabilim atunci cum vom putea să ne reîntoarcem, să mai vedem încă 50 de persoane. Ce am identificat? În primul rând, am identificat grăsime viscerală crescută, foarte mare, mai ales la bărbați. Am identificat chiar la persoane normoponderale, persoane care nu s-au așteptat sau să aibă atât de multă grăsime pe organe, în jurul organelor. Este grăsimea aceea rea, grăsimea care se inflamează, care va ține tot timpul o inflamație sistemică, o inflamație în corp. Acea grăsime care va duce către diabet zaharat, către probleme hepatice, boli hepatice, steatoză hepatică, către boli cardiovasculare, boala arterială periferică, infertilitate, cancere, la acel prediabet. De asta este foarte important să determinăm grăsimea viscerală, acea grăsime de pe organe. Am avut un aparat numit analizor corporal și am identificat la zeci de persoane. În câteva săptămâni s-au adresat foarte multe persoane și am putut constata, din păcate, acest lucru.
Rep.: Care sunt concluziile în privința piciorului diabetic?
Dr. Sorina Ispas: Piciorul diabetic să știți că am descoperit. Am descoperit pacienți cu glicemii de 300 mg/dl, care nu știau că au hiperglicemie. Am descoperit pacientă care avea glicemia 300 mg/dl și era în tratament cu insulină, în regim bazal-bolus. Avea diabet zaharat tip 1 și insulină bazală. Însă, pacienta avea și trei prize de insulină rapidă și totuși avea glicemii de 300 mg/dl. Ar trebui să privim mai departe, să se monitorizeze și să nu cumva să fie o variabilitate, să fie hipoglicemie, hiperglicemie, pentru că în final va duce către complicații.
Rep.: Cum putem preveni diabetul?
Dr. Sorina Ispas: Putem să prevenim diabetul zaharat de tip 2 prin gestionarea corectă a stilului nostru de viață. Trebuie să respectăm cei 7 piloni pe care îi recomandă un stil de viață sănătos, respectiv să avem o dietă sănătoasă. Înseamnă să avem un număr calculat de hidrați de carbon, să avem glucide. Să nu mâncăm acele alimente foarte dulci, care conțin foarte multe zaharuri. Să fim atenți și la grăsimi. Să nu mâncăm prăjeli. Să nu mâncăm alimente foarte grase. Să avem un aport de proteine adecvat, pentru că există și acea obezitate sarcopenică, adică masa musculară este scăzută. Persoanele sunt cu mult țesut adipos, dar cu o cantitate mai mică procentual muscular. De exemplu, la persoanele cu cancer există risc de recidivă, dacă apare acea obezitate sarcopenică. Ce trebuie să facă o persoană înainte să devină pacient? Să prevină. Trebuie să doarmă între 7-9 ore. Calitatea și cantitatea somnului sunt foarte importante. De ce? Un somn fracționat, un somn care nu este respectat pe timpul nopții, va duce la rezistența la insulină. Sunt studii. O altă cauză a rezistenței la insulină poate să fie și din cauza lipsei somnului adecvat. O altă problemă o reprezintă alcoolul, fumatul și substanțele periculoase. Activitatea fizică este foarte benefică. Pentru a scădea rezistența la insulină, o persoană trebuie să meargă cel puțin 30 de minute pe zi. Atenție, să nu existe mai mult de 2-3 zile consecutive fără a face efort fizic.
Rep.: Produsele alimentare sunt într-o continuă creștere și am vrea să știm cum ar putea un pacient diabetic să respecte indicațiile date de medic, în contextul în care nu ar avea suficiente resurse financiare. Ce ar trebui să facă?
Dr. Sorina Ispas: Eu recomand întotdeauna pacienților mei să consulte tabele, pentru a verifica numărul de hidrați de carbon, adică glucidele, zaharurile, partea dulce dintr-un aliment. Eu clasific alimentele în funcție de acești hidrați de carbon, de aceste glucide, de la foarte dulci la mai puțin dulci. Le clasific inclusiv în alimente permise, alimente interzise, alimente permise, dar cântărite. De exemplu, cartoful. Cartoful trebuie cântărit. Nu mai mult de 200-300 de grame. Orezul trebuie cântărit. Nu mai mult de 200-300 de grame în ziua respectivă. Totul depinde inclusiv de rata metabolică a persoanei respective. Când vine la medic, pacientul trebuie să se suie pe acel cântar, pe acel analizor corporal care va calcula. Este foarte ușor de făcut calculul, dar e mult mai la îndemână și acuratețea este foarte mare atunci când pacientul se va sui pe cântar. Se va calcula și acea rata metabolică bazală, care va arăta necesarul energetic al persoanei respective. Dacă este o persoană cu obezitate, va trebui să scădem din acea rata metabolică bazală. Depinde de procentul de hidrați de carbon de care va avea nevoie pacientul, de procentul de lipide și de procentul de proteine. Nutriția înseamnă calcule matematice și trebuie totul personalizat. De asta, pacientul trebuie să se adreseze medicului diabetolog pentru a reuși să aibă o dietă echilibrată.
Rep.: Ce-i învățați pe pacienții care ajung în cabinetul dumneavoastră? Ce ar trebui să îmbunătățească la stilul lor de viață, la rutina lor zilnică?
Dr. Sorina Ispas: În primul rând, ar trebui să-și monitorizeze glicemia. Să știți că foarte mulți pacienți nu își monitorizează glicemia, găsesc tot timpul un motiv. N-au putut. Marea majoritate a pacienților își monitorizează glicemia. De aceea, eu îi rog insistent și vreau să formăm echipe. Eu cu pacienții mei formăm o echipă. Împreună ducem lupta împotriva diabetul. Diabetul zaharat poate să fie gestionat dacă pacienții colaborează cu medicul diabetolog. Îi rog frumos pe pacienți să calculeze hidrații de carbon. Dacă nu reușesc să facă calcule matematice sau nu pot folosi acele tabele sau aplicații, atunci îi învăț să facă echivalențe. O felie de pâine, de 20 de grame, are 10 hidrați de carbon. Acea felie de pâine, care are 10 hidrați de carbon, poate fi înlocuită cu 250 ml de lapte bătut sau de mămăligă. Aici este o discuție. Mămăliga tare echivalează 1 la 1 cu acea felie de pâine. De exemplu, avem 10 grame hidrați de carbon, adică 20 de grame de felie de pâine echivalează cu 20 de grame de mămăligă tare. Dacă mămăliga este moale, 50 de grame de pâine, adică două felii și jumătate de pâine, vor echivala cu 200 de grame de mămăligă moale. Este mult mai bine să mâncăm acea mămăligă moale, decât două felii de pâine.
Rep.: Care sunt alimentele de pe „lista neagră” în privința diabetului zaharat?
Dr. Sorina Ispas: Pe „lista neagră” sunt acele alimente foarte dulci, care conțin foarte mulți hidrați de carbon, zaharuri, care duc la creșteri rapide ale glicemiei. Atenție, alimentele foarte grase, carnea injectată, pot face rău persoanelor cu diabet zaharat. Dislipidemia duce mai departe la acea insulino rezistență. De asta o să observăm că, în momentul în care pacientul își reglează lipidele, grăsimile din sânge, își va regla și glicemia. Totul se interpune. Totul se corelează.
Rep.: Am ajuns la finalul interviului. Vă rugăm să transmiteți un mesaj, cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului.
Dr. Sorina Ispas: Vă adresez îndemnul de a colabora cu medicul dumneavoastră diabetolog și de a respecta recomandările pe care dumnealui/dumneaiei vi le face.
Alexandra VASILE
Citește și:
