Mihai Stanciu este prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța din anul 2019. Acum s-a înscris pentru un nou mandat de trei ani, iar rezultatele unității de Parchet sunt foarte bune, chiar dacă există un deficit de personal. Prim-procurorul s-a aflat în studioul Focus Press unde, în cadrul unui interviu, a abordat mai multe subiecte de interes pentru locuitorii Constanței și nu numai, vorbind, inclusiv, de Legea Anastasia.
„Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța este una dintre cele mai mari unități de Parchet din țară, inclusiv prin prisma schemei. Are o schemă destul de generoasă, cu 27 de procurori cu funcție de execuție și trei cu funcție de conducere. Din păcate, de ani de zile, ne chinuim cu același deficit al schemei de personal. În concret, în prezent, la birou sunt, fizic, prezenți 16 procurori cu funcție de execuție și 2 cu funcție de conducere: eu și o colegă. Este de menționat că, din cei 16, patru lucrează în compartimentul judiciar, adică reprezintă Parchetul în fața instanțelor de judecată. Acolo, să zic că stăm bine, că sunt, oarecum, suficienți. O problemă ar fi pe compartimentul de urmărire penală, unde se instrumentează dosarele penale, unde sunt doisprezece colegi în prezent. Practic, diferența de unsprezece se resimte în acest compartiment. Și, fiind destul de încărcați, de aici decurg și o serie de probleme. Principala fiind, din punctul meu de vedere, durata, uneori, mare a procedurilor judiciare, care nemulțumește publicul, petenții. Ca și persepectivă, nu există speranțe ca această problemă să se rezolve într-un orizon scurt de timp“, a spus, pentru Focus Press, Mihai Stanciu, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța.
Iar activitatea acestuia este una foarte stufoasă, pentru că infracțiunile nu se opresc, din păcate. Chiar și așa, iată că rezultatele sunt unele foarte bune.
„Eu consider că facem o muncă de calitate și această concluzie se desprinde tot din statistici. Din dosarele pe care noi le trimitem în instanță, în judecată, rata achitărilor este de undeva la 1% în general, pe an. Cu câteva excepții, tot Curtea Constituțională ne-a dat puțin peste cap cu contrabanda, și aveam destul de mulți piețari – ca să spun așa –, care vindeau țigări, pe care i-am trimis în judecată pentru că aveau multe fapte, și care au fost achitați. Au fost achitați pentru că s-a ridicat pragul țigărilor pe care trebuie să le deții pentru a săvârși infracțiune. Iar dacă mă refer la celelalte, pentru că nu facem doar rechizitorii, dăm și alte soluții… cam tot așa: 1% sunt infirmate de instanța de judecată. Ceea ce denotă că facem o muncă de calitate. Încercăm să ne motivăm, să ieșim în față. Noi ne cam și situăm, an de an, pe primele locuri din țară ca dosare soluționate. Există o frenezie a celor care vin să lucreze la Constanța, probabil că intri cumva în hora aceasta a dosarelor multe și, cumva, nu ai ce face. Trebuie să te organizezi, să te sistematizezi, s-o scoți cumva la capăt, pentru că, totuși, e vorba de destinele oamenilor“, a mai spus prim-procurorul Mihai Stanciu.
Legea Anastasia
În cadrul interviului au fost abordate și subiecte legate de legea privind prescripția răspunderii penale, dar și Legea Anastasia.
„Este o lege intrată de curând în vigoare. Conține o reglementare puțin mai atipică, din punctul meu de vedere, pentru că, în orice caz, nu pot fi dispuse pedepse cu suspendarea executării pedepsei, dacă pedeapsa aplicată e mai mare de trei ani. Practic, ar fi putut fi modificată legea în așa fel încât limitele de pedeapsă să fie mai mari și, prin individualizarea pedepsei, să nu fi putut, în niciun caz, să poți să cobori sub trei ani și, astfel, nu se putea aplica suspendarea executării pedepsei. Dar s-a preferat în acest mod. Nu mai există o astfel de reglementare pentru nicio altă infracțiune din Codul Penal, chiar dacă vorbim de altele mult mai grave sau la fel de grave, pentru că e greu să le compari. Dar nici acolo nu poți să dispui condamnarea cu suspendare, pentru că nu poți să cobori până la trei ani“, a spus prim-procurorul PJ, Mihai Stanciu.
Mai exact, acesta ne-a relatat că, în fapt, persoanele care conduc autovehicule sub influența băuturilor alcoolice și/sau droguri și sunt implicate într-un accident soldat cu decesul unei persoane, execută o pedeapsă în regim de detenție. Doar că, așa cum a precizat Mihai Stanciu, putem să ne gândim și la situații când culpa este una comună sau mai mult a victimei.
„Mergea pe partea carosabilă… Șoferul, să spunem, că avea depășită viteza cu puțin. Efectiv, îi sare o persoană în față, se constată că era sub influența băuturilor alcoolice și…, din experiență și din ce am văzut în dosare, foarte mulți din cei care sunt testați nu prezintă simptome vizibile de influență (droguri, alcool – n.r.). Ei par în regulă. Prin urmare, vina lor ar fi că au depășit viteza, iar în cazul de față se pune problema să fie condamnat în regim de detenție. Probabil că legea va fi atacată la Curtea Constituțională de către cei interesați. Nu știu. Însă, per total, este bine că s-a dat o așa lege. Trebuie ca prevenția să se facă inclusiv prin aplicarea unor pedepse mai drastice“, a mai spus Mihai Stanciu.
Mai multe detalii despre subiectele abordate în cadrul interviului, în materialul video.
Liliana BELCIUG
Poate rezolvam și noi dosarul omaha că ne-am saturat de jegurile alea care omoară copiii …cu drogurile lor ….se aude Stoian …..că le tii dosarul de 4 ani …..