Primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju, a vorbit, în acdrul unui interviu acordat cotidianului Focus Press, despre principalele teme discutate în cadrul Asociației Comunelor din România (ACoR), dar și despre proiectele aflate în diferite stadii de implementare în localitate. Edilul a pus accent pe necesitatea unei reforme administrative realizate etapizat, pe noile prevederi în domeniul urbanismului, dar și pe problemele întâmpinate de administrațiile locale în gestionarea deșeurilor și atragerea fondurilor europene.
Mariana Gâju a explicat că, în cadrul Consiliului Director al ACoR, au fost analizate problemele cu care se confruntă administrațiile publice locale din întreaga țară. Asociația reprezintă 2.862 de comune, care însumează aproximativ 87% din teritoriul României și 49% din populația țării.
„Zestrea satului, spunem noi, stabilitatea statului. Zestrea aceasta a satului reprezintă temelia statului”, a transmis Mariana Gâju, subliniind că administrațiile comunelor trebuie să fie consultate atunci când sunt pregătite modificări legislative care vizează organizarea administrației publice locale.
Reforma administrativă trebuie făcută etapizat
Una dintre temele importante discutate în cadrul ACoR a fost reforma administrativă. Primarii comunelor susțin că eventualele modificări trebuie realizate ținând cont nu doar de numărul de locuitori, ci și de suprafața teritoriului administrat și de particularitățile fiecărei comunități.
„Nu poate fi realizată decât pe baza referendumului”, a afirmat edilul, explicând că stabilirea unui prag arbitrar de populație pentru existența unei comune nu poate reprezenta singurul criteriu.
Totodată, Mariana Gâju a dat exemplul localităților care au în administrare suprafețe întinse de teren și mai multe sate aparținătoare, unde distanțele până la centrul comunei pot fi considerabile.
„Această reformă administrativă trebuie făcută treptat, treptat și nu deodată, brusc”, a punctat primarul comunei Cumpăna.
Noile reguli din urbanism intră în vigoare la 25 august
Un alt subiect abordat în cadrul întâlnirii ACoR a vizat aplicarea noului Cod al urbanismului. Mariana Gâju a atras atenția că administrațiile locale trebuie să fie pregătite pentru modificările legislative și să înțeleagă exact responsabilitățile care le revin.
Edilul a respins interpretările potrivit cărora noile prevederi ar însemna „liber la construire” în comune, fără respectarea procedurilor și documentelor necesare.
În acest context, reprezentanții administrațiilor locale au discutat inclusiv despre situațiile comunelor care nu dispun de arhitect-șef și despre posibilitatea asigurării serviciilor de urbanism prin forme de cooperare între unitățile administrativ-teritoriale.
Astfell, Mariana Gâju a explicat că o astfel de soluție ar putea permite mai multor comune să beneficieze de serviciile unor specialiști, după un model similar celui utilizat deja pentru auditul financiar intern.
Totodată, edilul a subliniat importanța unei dezvoltări urbanistice coerente, stabilite prin documentațiile de urbanism aprobate de autoritățile locale.
„Nu primarul hotărăște care este nivelul de înălțime al clădirilor”, a precizat Mariana Gâju, explicând că dezvoltarea unei localități trebuie să respecte regulile stabilite prin Planul Urbanistic General și celelalte documentații de urbanism.
Problemele din sistemul de salubrizare, discutate la nivelul ACoR
O altă temă importantă a fost gestionarea deșeurilor. Primarul comunei Cumpăna a vorbit despre dificultățile întâmpinate de administrațiile locale în ceea ce privește colectarea taxei de salubrizare și relația cu operatorul regional.
Potrivit edilului, în prezent factura este transmisă către administrația locală, iar comuna trebuie să achite serviciile chiar și în situațiile în care nu reușește să încaseze integral taxa de la populație.
„Neîncasând primăria toți banii, noi automat suntem obligați să luăm din alte venituri, alți bani încasați de la populație, să luăm bani și să plătim societatea care a adunat gunoiul de pe teritoriul comunei”, a explicat Mariana Gâju.
Edilul susține că soluția ar fi revenirea de la sistemul bazat pe taxă la unul bazat pe tarif și încheierea contractelor direct cu proprietarii imobilelor de pe raza localităților.
Mariana Gâju a precizat că aceste propuneri au fost transmise în vederea unor modificări legislative și a subliniat că administrațiile locale nu solicită ieșirea din ADI Dobrogea, ci schimbarea modalității de plată și de contractare.
Cumpăna, în căutare de fonduri pentru infrastructură și regenerare urbană
În ceea ce privește dezvoltarea comunei Cumpăna, Mariana Gâju a vorbit despre proiectele realizate în ultimii ani cu fonduri europene și despre investițiile pentru care administrația locală caută în continuare surse de finanțare.
Un exemplu îl reprezintă campusul școlar, investiție de aproximativ 8 milioane de euro, precum și centrul socio-medical, pentru care au fost atrase aproximativ 3 milioane de euro prin programele de dezvoltare regională.
În același timp, administrația locală urmărește obținerea unor finanțări pentru eficientizarea energetică a celor 17 blocuri construite în Cumpăna în anii ’70, dar și pentru realizarea canalizării pluviale, reabilitarea infrastructurii rutiere și construirea trotuarelor.
„Cumpăna caută, eu ca ordonator principal de credite, caut în disperare să găsesc o sursă de finanțare pentru trotuare, construire de trotuare”, a declarat primarul.
Comuna are în prezent 208 străzi și aproximativ 112 kilometri de drumuri în interiorul localității, ceea ce presupune, potrivit edilului, un necesar important de investiții în infrastructură.
Spații verzi: 35 de hectare pentru un viitor parc
Mariana Gâju a vorbit și despre demersurile administrației locale pentru valorificarea unor suprafețe de teren aflate în patrimoniul statului. După ani de proceduri, comuna a obținut 45 de hectare de teren libere de sarcini, dintre care aproximativ 35 de hectare sunt destinate amenajării unui parc.
Edilul a vorbit și despre necesitatea realizării unui nod de descărcare de pe autostradă către teritoriul comunei, proiect pentru care, spune aceasta, administrația locală a făcut demersuri timp de 11 ani.
În același timp, Cumpăna așteaptă intervenții pentru DN39E, una dintre principalele căi de acces către localitate.
„O comună singură este frunză-n vânt, însă glasul puternic al Asociației Comunelor este altfel ascultat când este reprezentat de fiecare județ”, a concluzionat Mariana Gâju, subliniind rolul ACoR în reprezentarea intereselor administrațiilor locale din mediul rural.
Declarații integrale – în materialul VIDEO atașat!
Loredana MIHAI
