Laurențiu Mironescu, șeful Serviciului Navigație Maritimă din cadrul CERONAV, a vorbit în cadrul unui interviu acordat Focus Press despre cum se desfășoară cursurile în timpul pandemiei de coronavirus și dacă, în acest moment, în România există personal navigabil competent.
Despre cursanți și modalitatea în care s-au desfășurat cursurile în cadrul CERONAV, Laurențiu Mironescu a declarat că nu este întru totul mulțumit, mai ales în ceea ce privește cursul pe care îl predă, cel de Serviciul de Navigație.
„Au fost cursuri on-line, abordările au fost mai stricte la început, până s-a lămurit lumea, dar ideea este că de la CERONAV s-a luat hotărârea ca să nu existe nicio sincopă în oferta de cursuri pentru personalul navigant, motiv pentru care nu a existat curs care să nu fie livrat în această perioadă. Marea majoritate, în principiu cele care nu au o aplicație pentru practică în cadrul cursurilor, au fost livrate on-line. Dar, spre exemplu, cursul pe care îl fac, eu nu sunt mulțumit de cum se transmit lucrurile în on-line, motiv pentru care cel puțin la ultimele cursuri pe care le-am susținut, i-am chemat pe studenți și la clasă. În principiu, lumea și-a văzut de treabă, cursurile s-au livrat, nu au existat oameni care n-au putut pleca în voiaj pentru că nu aveau cursurile făcute. Predau Serviciul de Navigație, fac acest lucru de plăcere, există simulatoare de navigație“, a declarat Laurențiu Mironescu.
Un alt subiect abordat în cadrul interviului a fost cel legat de calitatea navigatorilor din anii trecut, când exista o flotă sub pavilion românesc. Dar Mironescu a comentat și calitatea navigatorilor din prezent și de ce aceștia cer salarii mari comparativ cu navigatorii albanezi, de exemplu.
„Noi suntem o națiune scumpă, pentru că suntem din Europa, venim cu o percepție de salariu destul de consistentă. Din punct de vedere al competenței, eu cred că am avut ani frumoși, mă refer la resursa umană din domeniul naval provenită din România. Mă refer la promoții din anii `80 și cărora trebuie să le mulțumim pentru faptul că echipajele din România se află pe lista albă a echipajelor lumii. Au existat foarte mulți oameni competenți, aveau energia aceea marinărească. Acum lucrurile sunt mai diluate din punct de vedere al calității de selecție. Cred că trebuie o strategie în domeniul acesta, de la minister ar trebui să plece, adică să trateze lucrurile mai programatic. Învățământul de marină este foarte scump“, a spus Mironescu.
Șeful Serviciului Navigație Maritimă din cadrul CERONAV a atins și subiectul pensiilor marinarilor dinainte de anii ’89, când aceștia navigau pe nave românești, fiind de părere că acestea sunt mizerabile. El a spus că a purtat discuții cu mai multe instituții abilitate ale statului, iar următoarea pe care o va avea va fi cu reprezentanții Ministerului Muncii:
„Eu vreau să comentez despre pensiile navigatorilor, cei care au navigat pe nave românești, pentru că din momentul în care nu mai există aceste nave, navigatorii au libertatea să decidă, pilonul II sau își pun bani deoparte. La momentul de față, cei care au navigat pe nave românești au pensii mizerabile, 1.300 de lei, deși au mers pe mare și mai este o chestiune: navigatorii versus aviatorii. Piloții au fost considerați ascendenți de învățământ superior de scurtă durată, noi eram de lungă durată. Salariile piloților înainte de anul 1989 erau mai mici decât salariile ofițerilor maritimi, totuși. Deci dacă tot vorbim de principiul contributivității, atunci lucrurile acestea ar trebui să se reflecte și acum, și nu vorbesc despre pensii speciale. Noi, de la bordul navelor, personalul navigant, am ieșit cu pensii mai mici decât navigatorii. Am depus memorii, ni s-au dat tot felul de răspunsuri și care ne îndeamnă să ne îndreptăm către discuții cu Ministerul Muncii, să încercăm să schimbăm ceva în ceea ce îi privește pe marinarii care au navigat pe nave românești“, a explicat Mironescu.
Loredana MIHAI
