VIDEO Palatul Vechi al BNR, cea mai frumoasă clădire din București, și-a deschis porțile: monede și lingouri din aur, păzite de jandarmi, admirate de români

Aurul, metal nobil cu calități deosebite, a suscitat dintotdeauna interesul și imaginația oamenilor care i-au atribuit valoarea de simbol al perfecțiunii și eternității. Aurul turnat sub formă de lingouri, o comoară adăpostită în tezaurele băncilor centrale și rareori expusă publicului, este asociat în mentalul colectiv cu prosperitatea, încrederea și stabilitatea.

Cu o istorie impresionantă de 143 de ani, Banca Națională a României își deschide porțile într-un mod special cu ocazia aniversării sale. Românii sunt așteptați să celebreze cea de-a 143-a aniversare a Băncii Naționale a României în cadrul evenimentului „Zilele porților deschise”, vineri, în intervalul 13:00 – 19:00.

Veți avea ocazia să vă bucurați de o experiență unică și memorabilă vizitând Muzeul BNR, Sala Consiliului de Administrație, vechiul cabinet al Guvernatorului, să admirați lingourile și monedele de aur din tezaurul băncii centrale, o adevărată comoară națională. De asemenea, expoziția include și seiful unde se află un lingou de 13 kilograme din rezerva băncii centrale, cu care puteți interacționa. Accesul în cadrul Palatului Vechi al BNR se va realiza din strada Lipscani, nr. 25, în grupuri de cel mult 15 persoane. Toți vizitatorii vor beneficia de tur ghidat de maximum 30 de minute.

Evenimentul se va defăşura atât la sediul central al BNR din Bucureşti, cât şi la sucursalele şi agenţiile sale din teritoriu. Publicul larg poate vizita, în cadrul tururilor ghidate organizate, Palatul Vechi al BNR, precum şi sucursalele regionale Cluj, Constanţa, Dolj şi Timiş şi agenţiile BNR din Argeş, Bihor, Braşov, Brăila, Buzău, Gorj, Maramureş, Sibiu şi Suceava.

De asemenea, vizitatorii vor primi informaţii referitoare la istoria, arhitectura şi identitatea Băncii Naţionale a României, aceştia având ocazia să admire cele mai importante elemente ale expoziţiei permanente din Muzeul BNR, inclusiv un lingou de aur care face parte din rezerva băncii centrale.

Facem precizarea că BNR dispune de un patrimoniu arhitectural valoros, cele două palate în care banca își desfășoară activitatea la nivel central fiind incluse în lista monumentelor istorice. Primul palat al Băncii Naţionale a României a fost ridicat în cea mai veche zonă comercială a oraşului Bucureşti. Palatul vechi al BNR, considerat de arhitectul Ion Micu cea mai frumoasă clădire din București, impresionează prin monumentalitate, regularitate, distincție și masivitate, cărora le corespunde la interior, prin contrast, o amplă și spectaculoasă dezvoltare foarte bine stăpânită, adecvată necesităților estetice și funcționale ale unei bănci centrale de la sfârșitul secolului al XIX- lea.

Este prima clădire bancară importantă a Bucureștiului, cea mai impunătoare clădire a unei instituții din domeniul financiar, ce poate fi comparată cu marile construcții bancare ale epocii din metropolele europene. Contrastul dintre caracterul sever și neostentativ al arhitecturii fațadelor și bogăția decorativă a interioarelor este ușor de observat. Astfel, atât spațiile publice de la parter, cât și spațiile de reprezentare de la primul etaj, surprind printr-o tratare plastică și decorativă de o calitate remarcabilă.

Un secol mai târziu, modernizarea și dezvoltarea activității bancare au făcut improprie activității funcționarilor destinația inițială a spațiilor ample și fastuos decorate de la parterul vechiului palat. Astfel, valoarea artistică și simbolică a impus redarea lor publicului larg, prin amenajarea ca spații de muzeu. Pășind printr-un vestibul larg, bogat decorat și încadrat de coloane și pilaștri angajați, vizitatorul descoperă un spațiu neașteptat de generos, în care este amenajat în prezent Muzeul BNR.

Muzeul are ca element central fosta sală a ghișeelor, cunoscută astăzi ca Sala de Marmură, spațiul cu cele mai mari dimensiuni ale clădirii, desfășurată pe două registre, parterul și etajul întâi. Parterul prezintă o succesiune de pilaștri masivi de zidărie, între care erau amenajate odinioară ghișeele pentru lucrul cu publicul. În fiecare pilastru este încastrată câte o casă de bani, folosită de funcționarii băncii pentru activitatea curentă. Etajul întâi prezintă coloane duble, unite prin mici logii de comunicare cu galeria etajului, de unde puteau fi observate direct și discret activitățile comerciale cotidiene din sală și de la ghișee.

EXPOZIȚIA TezAUR

Cea mai nou amenajată secțiune a expunerii permanente este organizată într-un spațiu special, securizat, cu ușă de tezaur. Expoziția BNR permanentă, în secțiunea dedicată aurului, alătură fascinația provocată de acest metal cu importanța economică pe care o deține.

Zeci de români au dorit să viziteze Palatul Vechi al BNR și au avut parte de tururi ghidate organizate de reprezentanții celei mai frumoase clădiri din București. Elementul central din sala care găzduiește Expoziția TezAUR este vitrina în care se găsesc principalele tipuri de lingouri pe care le deține BNR. De menționat faptul că Expoziția TezAur este păzită de jandarmi.

„Cel mic lingou, deși nu pare, cântărește 1 kg. Aurul este un metal dens. Celelalte sunt lingouri standard, lingouri care pot să fie tranzacționate între state. Pentru aceasta, ele trebuie să aibă o greutate de 13,6 kilograme. Aurul trebuie să aibă o puritate mai mare de 995 la mie, recunoscut. Vitrina noastră este completată cu 1.500 de monede din aur, de proveniențe diferite.

În total, în vitrinele acestea sunt 53 de kilograme de aur. O valoare estimată ar fi în jur de 3 milioane de euro. Aur, în România, după cum știți, se extrage din zona munților Apuseni. Aur se extrage din zona Baia Sprie, Cavnic, dar și mai aproape de București, pe Valea Oltului. În perioada interbelică, producția de aur era extrasă de firme particulare, care aveau obligația ca întreaga cantitate extrasă să o vândă instituției noastre. Din momentul terminării Palatului Vechi, în subsolurile lui sau păstrat stocuri de aur„, a declarat Dan Ilie, expert în cadrul Direcţiei Muzeu şi educaţie financiară din Centrala BNR.

Alexandra VASILE