Doctorul în istorie Cristian Cealera (din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța – MINAC) și jurnalista Auris Luca (Asociația Dobrogea de Patrimoniu) au lansat, pe data de 20 septembrie, cartea “Poveștile cetății Tomis și ale orașului Constanța”. Demersul editorial vine să umple golul lăsat de regretata Doina Păuleanu, un om îndrăgostit de Constanța și poveștile urbei, de clădirile orașului. “Poveștile cetății Tomis și ale orașului Constanța” este, dacă vreți, un Abecedar, de fapt mai mult decât un Abecedar pentru toți cei interesați să afle povești despre cetatea Tomis (din antichitate) și ceea ce a urmat, și anume clădiri de patrimoniu, reprezentative pentru Constanța… însă le știm istoria, le știm poveștile?
Lansarea volumului a fost un adevărat succes – a fost organizat un eveniment la Muzeul de Istorie, apoi au avut loc întâlniri cu elevi de la licee constănțene, cărora le-a fost dăruită cartea, gratuit. Printre „picături”, adică înainte de întâlnirea cu elevi de la 4 licee din Constanța, Focus Press a discutat cu autorii, în cadrul unui interviu difuzat live, concluzia fiind aceea că un astfel de demers nu trebuie să se oprească aici. Cu sprijin privat sau cu implicarea unor instituții, inclusiv a Inspectoratului Județean Școlar Constanța, astfel de cărți trebuie să vadă lumina tiparului, pentru că ele pot insufla tinerilor dorința de cunoaștere. De ce spunem asta? Pentru că volumul “Poveștile cetății Tomis și ale orașului Constanța” nu cuprinde doar date istorice de netăgăduit, scrise de un istoric. Prezentarea în sine este una atractivă, poveștile redate sunt inedite, captivante, însoțite de imagini, precum și de desene realizate de tineri de la Colegiul de Artă din Constanța.
Cristian Cealera, istoric (MINAC): “Constanța trebuia să aibă această carte și Constanța trebuie să mai aibă foarte multe cărți. E drept, noi, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, scriem des -e drept -, în lucrări de specialitate despre Constanța secolului XIX și secolul XX. Însă, Auris Luca a venit cu o provocare: haideți să combinăm informația cu vizualul. Iar rezultatul, produsul pe care îl avem acum este de înaltă calitate, este foarte potrivit pentru publicul larg, este foarte potrivit pentru tineri, pentru că tinerii trebuie să învețe cât de bogată este istoria acestui oraș, dar trebuie să și vadă. Mereu ne gândim la ei că trebuie să își ridice capul din telefon și să se uite în dreapta, în stânga și să realizeze minunățiile care ne înconjoară, iar atunci când treci pe lângă o clădire trebuie să înțelegi că are niște povești extraordinare, care merită să fie făcute cunoscute. Auris a început să meșterească toată această poveste, a implicat pentru desene niște copii extreme de talentați, iar eu mi-am adus aportul prin evidențierea unor informații istorice”.
Așa cum indicam anterior, farmecul cărții este dat și de imaginile desenate de elevi de la Secția de Arhitectură din cadrul Colegiului Regina Maria din Constanța, coordonați de profesorul Andrei Beșcucă. Cu alte cuvinte, prin acest demers editorial, autorii au cooptat alături de ei și tineri, care astfel au învățat, și-au exersat talentul, iar ulterior, odată cu publicarea volumului, s-au bucurat că munca lor este prezentată, rămâne veșnic în paginile unei cărți.
De ce sunt importante astfel de cărți? Pentru că aflăm despre noi, despre Tomis, despre origini, despre Constanța noastră de la începuturi…
Cristian Cealera, istoric (MINAC): “Legenda argonauților, originea cuvântului Tomis, pentru că mulți nu știu de ce Constanța se numește Constanța, de ce se numea Tomis acea colonie întemeiată de greci acum aproximativ 2500de ani, iar noi lespunem: dacămă plimb pe bulevradul Tomis, hai să văd ce spune Ovidius Publius Naso, și anume că punea acest lucru pe seama argonauților și pe seama unui sacrificiu care avea loc în această peninsulă. El este primul care ne spune că Tomis vine din greaca veche și se traduce ca lamă de cuțit, ca tăietură,ca bucată. Cei care ne ascultă trebuie să meargă imediat la Legedenele din Olimp, la mitologia greacă și să afle acolo mai multe informații. Deci, este o provocare de a studia cât mai mult – când a avut loc trecerea la Constanția sau Constantiniana. De ce nu s-a mai numit Tomis? Cine a fost Tomos? La un moment dat, pe monede din Tomis (iar această poveste se regăsește în carte), acum 1800 de ani apărea un erou numit Tomos Întemeietorul. Cine a fost omul acesta? E război pentru Tomis a dat, de acest oraș a început să se dezvolte atât de mult? Sunt niște detalii legate de istoria urbei noastre, fie că vorbim despre antichitate, fie că vorbim despre secolele XIX și XX, de epoca modernă”.
În afară de poveștile din antichitate, cartea se referă și la secolele XIX și XX, după cum atrage atenția Auris Luca, jurnalist: “Lucrarea este împărțită în două capitole: poveștile din antichitate și monumentele din epocă modernă. Sunt 10 povești din antichitate și 26 de clădiri de patrimoniu”.
Cristian Cealera, istoric (MINAC): “Fiecare clădire are o istorie de cel puțin un secol – Casa cu Lei, clădirea Muzeului de Istorie. Spre exemplu, pe muzeul poate este o plăcuță, dar puțini știu că este Palatul Comunal, că este fost primărie a orașului – cea de a doua, are a funcționat între 1921 și 1977.
Lumea nu știe că statuia lui Ovidius a avut mai multe poziții de-a lungul timpului, care este povestea poetului exilat… Hai să aflăm mai multe despre istoria urbei noastre, pentru că ne place să ne mândrim cu Cazinoul, cu statuia poetului latin, cu șarpele Glykon, cu Zeița Fortuna… dar ce știm practic despre aceste simboluri? Când dai căutare “Constanța”, îți apar câteva imagini emblematice, cum arfi Farul genovez – de ce se numește genovez dacă este din secolul XIX? (…) Eu mereu râd: Farul genovez este cel mai bun exemplu de edificiu dobrogean. De ce? Pentru că a fost întemeiat pe ruinele unui far din evul mediu, al genovezilor, construit cu bani ai unei companii englezești care funcționa în Portul Constanța, de către un inginer francez de origine armeană, care a rămas la Constanța pentru că s-a îndrăgostit de o hangiță croată. Avem toate aceste elemente multietnice care dau un plus de culoare urbei noastre”.
Însă, așa cum au precizat și autorii, cartea nu poate fi găsită în librării, fiind distribuită gratuit îndeosebi elevilor, de aceea, opinăm noi, o reeditare este necesară și, de ce nu, editarea unui nou volum, cu alte povești despre urbe. (Notă: discuția integrală cu Auris Luca și Cristian Cealera poate fi urmărită în materialul VIDEO).
Alexandra CUCU
