VIDEO. Prof. Bercaru: „Avem acest prost obicei de a pune batista pe țambal sau de a acoperi cu preșul și să băgăm gunoiul acolo“

0
273

A început al doilea semestru al anului școlar 2020 – 2021, școlile s-au redeschis în diverse scenarii, în funcție de incidența cazurilor de COVID-19, așa că orele on-line continuă să se desfășoare. Pentru că în mai bine de jumătate din unitățile de învățământ din județul Constanța funcționează scenariul galben, adică doar antepreșcolarii și preșcolarii, elevii claselor din învățământul primar, precum și pentru cei din claselor terminale din învățământul gimnazial, liceal, profesional si postliceal pot reveni în bănci. Despre cum au loc cursurile on-line, ce probleme întâmpină cadrele didactice în acest caz, cum a schimbat relația profesor-elev închiderea școlilor pentru atât de mult timp și care este viitorul, într-un interviu cu profesorul Nicoleta Bercaru, acordat Focus Press.

„Am 25 de ani de învățământ, iar anul 2020 este anul pe care nu îl voi uita niciodată. Este anul care a adus schimbări majore nu numai în sistemul de învățământ, la nivel mondial, toți am fost încercați, dar vedem că foarte mare preț se pune peste tot pe sistemul de învățământ. Și peste tot există aceste întrebări: «cum trebuie să se facă școală», «dacă trebuie să se închidă școlile», «dacă trebuie să se deschidă școlile acolo unde sunt închise».

Pentru copii este rău la acest moment, pentru că pierderea este majoră pentru ei, pentru toate generațiile, începând cu grădinița și terminând cu anii terminali, clasele a VIII-a, a XII-a și a XIII-a.

Ce este interesant este faptul că copiii s-au adaptat foarte repede, atât în sistem hibrid, cât și în sistem on-line pur.

Mai greu ne-a fost nouă, profesorilor, la început, pentru că nu ne-a învățat nimeni nimic, am învățat singuri totul. Și părerea mea este că am reușit, majoritatea dintre noi, inclusiv cadrele didactice în vârstă, la care poate nu se așteptau toți să facă față acestui sistem. Unii mai greu, alții mai ușor, unii mai interesați, alții mai dezinteresați, unii mai motivați intrinsec, alții mai împinși de la spate, dar cred că până la urmă am reușit. Doar că nu este ce trebuie să fie.

Și pentru că orele sunt mai mici, materia nu a fost dusă până la capăt pentru anul școlar trecut și anul acesta abia facem față să ducem materia la zi, d-apoi să mai aducem ceea ce a rămas din spate. Sunt pierderi mari“, ne-a declarat profesorul de Limba română, Nicoleta Bercaru.

Niciodată un copil nu este dezinteresat de școală dacă familia lui nu este dezinteresată

Din păcate, deși Guvernul ne spune că s-au făcut eforturi, încă mai sunt sute de mii de elevi în România care nu au posibilitatea să participe la cursurile on-line. În Constanța, nu ar mai exista această problemă, așa cum ne-a declarat inspectorul școlar județean constănțean, dar și invitatul nostru, deoarece cadrele didactice s-au implicat pentru ca toți elevii să aibă o tabletă, din diferite surse.

„Până vara trecută eu am fost directorul Școlii 39, o școală mare, bună, cu copii foarte buni, cu părinți foarte implicați și foarte interesați de educația copiilor lor. La momentul acela am fost pionierii, am reușit să introduc pe platforma Microsoft Teams toți copiii, toată școală, deci pierderile au fost minime.

Cu toate că vorbim de o școală din buricul târgului, cu părinții despre care v-am vorbit, din 1360 de copii erau la momentul acela, șapte dintre ei nu au avut tablete

Am făcut noi, ca asociație, pentru că eu conduc și o asociație, Asociația Dascălii Schimbării, am făcut demersuri și am adunat, la momentul acela, bani pentru 100 de tablete. Șapte dintre ele au mers către acești copii. Deci am avut și într-o astfel de școală copii care nu au avut posibilități.

Din septembrie anul acesta, sunt profesor la Școala 40 Aurel Vlaicu. Aici vorbim despre o școală pestriță ca populație școlară, în sensul că sunt categorii de copii de toate felurile: de la copii foarte buni și foarte interesați și cu posibilități materiale, deci fără griji, până la copii care fie ei sunt dezinteresați – dar atenție că niciodată un copil nu este dezinteresat dacă familia nu este dezinteresată – și fără posibilități materiale. Deci sunt copii care nu au aceste posibilități.

Ține mult de noi, dascălii, să îi identificăm: diriginți, învățători, directori. Cred că și-au cam făcut treaba, doamnii profesori. Pentru că așa este formația noastră, noi așa suntem construiți: nu putem să avem un copil în față fără să ne intereseze soarta lui. Deci nu am un obiect, vorbesc la un obiect, am închis camera sau plec acasă, pur și simplu. Mă interesează cum îi este: dacă îi este lui bine sufletește, dacă are tot ce îi trebuie, dacă este bine acasă.

Deci sunt copii care au și copii care nu au. Dar noi știm că, la nivel național, sunt 800.000 de copii care nu au, adică aproape un milion din 3,5 milioane de copii. Un semnal de alarmă tras de asociațiile de elevi din țară. Pentru că noi, oamenii mari, nu am fost în stare să vedem realitatea. Avem acest prost obicei de a pune batista pe țambal sau de a acoperi cu preșul și să băgăm gunoiul acolo, în loc să vedem efectiv ce este sub preș, să scoatem gunoiul și să îl aruncăm și să încercăm să rezolvăm“, a mărturisit prof. Nicoleta Bercaru.

Noile abilități căpătate de cadrele didactice trebuie păstrate și folosite

Potrivit invitatului nostru, orice ar fi, orice s-ar întâmpla, profesorii trebuie să înțeleagă că trebuie să facă școală, indiferent cum, deoarece copiii nu au voie să piardă. Iar părinții trebuie să înțeleagă că toți copiii trebuie să facă școală, este dreptul lor, părinții au obligația să le creeze toată atmosfera și tot ce trebuie ca acești copii să aibă acces la educație, și să vină în întâmpinarea școlii, atunci când este nevoie, așa cum școala trebuie să vină în întâmpinarea familiei, atunci când are nevoie. Dacă acești doi actori înțeleg acest lucru, și copilul va înțelege, pentru că el este în stadiul de educație, de modelare și va face ce îi spun cadrele didactice și părinții.

Oricum, în ultimul an, profesorii au trebuit să se adapteze, să își creeze noi abilități și alte metode de predare, iar aceste abilități nu trebuie pierdute acum, că școlile s-au redeschis.

„Sunt alte metode, mijloacele clar sunt altele. În afară de faptul că am devenit comozi, în sensul că ne place la noi acasă, lucru care nu este bun, spun eu, dar este o realitate pe care trebuie să o privim în ochi, nu este de pierdut acest aspect al școlii on-line. Noi, toți profesorii, la momentul acesta am căpătat niște abilități pe care nu le aveam și trebuie să recunoaștem asta. Erau puțini profesori în România care aveau aceste abilități de a lucra pe calculator cu atâta ușurință și cu atât mai puțin de a folosi tehnica și tehnologia la clase. Și de a se exprima on-line, la început toți aveam trac că vorbim în fața camerei.

Copiilor le place, problema este de număr de minute, că o oră normală are 50 de minute și sunt foarte importante 10 minute dintr-o oră, nemaivorbind că uneori tehnica ne joacă feste, se întrerupe Internetul, nu ne aude copilul, se blochează camera, tot felul de astfel de probleme și atunci iar pierdem timp. Sunt copii care nu ne aud cum trebuie, noi nu îi auzim cum trebuie și poate vrei să îl auzi ca să îl și notezi. Efortul este mare, dar eu aș propune domnului ministru să se gândească foarte bine și o să demarez prin asociație ca propunere o zi din săptămână, la alegerea școlii, să se facă școală on-line.

Sunt abilități pe care nu avem voie să le pierdem. Nu este prima pandemie a omenirii, nu va fi nici ultima. Noi mergem într-o anumită direcție, suntem tineri, lumea nu s-a oprit în loc și aceste abilități trebuie păstrate. Dacă ne întoarcem în școală și revenim la ce a fost odată, este foarte greu“, consideră prof. Nicoleta Bercaru.

Vaccinarea antiCOVID a profesorilor se poate face în cabinetele din școli

Invitatul Focus Press susține că trebuia să se redeschidă școlile, toți profesorii, copiii și părinții își doresc asta. Dar este necesară testarea permanentă antiCOVID a elevilor și vaccinarea cadrelor didactice. Un lucru ce ar putea fi făcut mult mai ușor în cabinetele medicale școlare.

„Înainte să apară vaccinul, spuneam că, în Portugalia, se testează permanent copiii și profesorii, aceasta este cheia. Deci, în primul rând, asta trebuie să se întâmple. Cam târziu, dar mai bine mai târziu decât niciodată.

Și cred că am fi putut noi, profesorii, să fim vaccinați în școli, în cabinetele școlare, care sunt cabinete dotate, se adaptau așa cum trebuiau. Odată adaptat, rămâne adaptat. Cred că vom merge de mână cu COVID-ul ăsta foarte mult timp de acum înainte. Și atunci odată amenajat acel cabinet, era un bun pentru școală și pentru cadrele didactice și pentru copii. Acolo ne vaccinam noi și copiii erau testați.

Avem cadre, avem medic și avem asistentă. Părerea mea este că era mult mai simplu.

Toate școlile au cabinete școlare, doar că există medici și asistenți, în funcție de numărul de elevi din școală, care au câte două sau trei școli. (…)

În ceea ce privește adaptarea la măsurile antiCOVID, cei care s-au adaptat cel mai mult au fost copiii. Nu am avut ce să reproșez copiilor. Au purtat măscuța, nu am văzut niciun elev care să dea masca jos la un moment nepotrivit. Au avut o problemă, la început, cu a se spăla pe mâini. Uitau, dacă își desfăceau pachețelul, să se ducă să se curețe pe mâini. Dar odată ce le spuneai, le intra în comportament.  

Însă, masca este o barieră. O barieră de comunicare. Chipul nostru spune foarte multe, noi, dascălii, căutăm chipul copiilor care nu au înțeles. Îi vedem efectiv că înțeleg sau nu înțeleg ce transmitem noi. De asemenea, mi s-a întâmplat copilul să vorbească, să îmi dea răspuns și să trebuiască să mă duc spre el să îl aud. Pentru că unii vorbesc mai tare, unii mai încet. Noi, profesorii, avem defectul de a vorbi foarte tare, din păcate, ca să mă audă și cel din față și cel din ultima bancă“, a explicat prof. Bercaru.

Cel mai bun lucru pe care l-a provocat COVID: mai mult timp cu familia

Din păcate, pandemia nu a afectat doar educația elevilor, multor generații de copii, dar și abilitățile sociale, relația profesor – elev. Vom recupera toate aceste lucruri, susține prof. Nicoleta Bercaru, vom vedea, însă, în câți ani.

„Eu am întrebat copiii care e cel mai bun lucru pe care le-a adus COVID-ul pentru ei și mi-au răspuns că e faptul că au stat cu familia. Familia lor trebuie să facă ochii mari, mari și urechile pâlnie la treaba asta. Dacă elevii au ajuns să se bucure că au stat acasă, pentru că au fost în sânul familiei, asta spune foarte multe. Deci COVID-ul cred eu că ne-a apropiat în familii, ne-a întors în cuiburile noastre.

Dar la locul de muncă clar ne-a distanțat. Și vorbesc acum de școli. Cancelaria este locul în care profesorii se adună nu numai pentru a schimba catalogul de la o clasă la alta, ci pentru a discuta, pentru a socializa. Pentru noi acele 10 minute, atunci când nu suntem de serviciu pe holuri, reprezintă o relaxare. Atât cât se poate, chiar dacă vorbim tot despre copii. Dar ne relaxăm și facem trecerea de la o clasă la alta. Acum nu am mai avut acest timp. Eu sunt într-o școală nouă, eu nu îmi cunosc încă ce colegi am, foarte puține persoane cunosc în școală, pentru că nu am avut timp să îi cunosc, nu am avut timp să îi văd. Este nevoia de stat față în față, este plăcerea de a vedea omul, de a-l simți.

În ceea ce privește relația profesor – elev, de asemenea este afectată. Din același motiv. Elevii au ajuns să își dea seama acum că nu au făcut școală cum trebuie și vor înapoi în școală și pentru asta, mai ales copiii care sunt în anii terminali. Le este dor unii de alții, le este dor de prietenii lor, chiar dacă ei comunică on-line, dar nu este același lucru și ei simt asta. Relația noastră cu noi nu mai este aceeași, din același motiv. Pe toate palierele, din punct de vedere relațional sunt afectați oamenii“, consideră prof. Nicoleta Bercaru.

Cum vor putea elevii să recupereze materia pierdută, relațiile cu ai lor colegi, obișnuița de a sta în clase, pe larg în materialul video.

Valentin ISPAS

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.