Astăzi se împlinesc 46 de ani de la cutremurul din 1977, în care 1.500 de oameni au pierit și alți 11 mii au fost răniți în cele 55 de secunde infernale care au transformat Bucureștiul într-o ruină.
România a fost zguduită pe 4 martie 1977 de un puternic cutremur de pământ, cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter. Seismul a lovit partea de sud a României, la ora 21.22. Seismul, cu efecte devastatoare, a avut o durată de 55 de secunde, fiind cel mai violent fenomen natural care a lovit România în secolul XX, din punctul de vedere al pierderilor umane. Totodată, s-a situat pe locul al patrulea în topul seismelor produse în România în ultimii 200 de ani.
Bilanţul seismului
1.578 de morţi, 11.300 de răniţi, 35.000 de locuinţe distruse. Acesta este bilanţul celui mai devastator cutremur produs în România, cel din seara zilei de vineri 4 martie. Deşi nu a fost seismul cu magnitudinea cea mai mare, numărul-record de victime se explică prin gradul mare de urbanizare la care ajunsese Capitala: 1.424 de victime s-au înregistrat numai în Bucureşti.
Reacția oficială
În seara zilei de 4 martie, președintele Nicolae Ceaușescu, împreună cu consoarta sa, participau la banchetul oficial oferit de președintele Nigeriei în cinstea oaspeților. După toastul șefului statului nigerian, un secretar român a intrat în sală și l-a informat pe Ceaușescu de situația din țară. Răspunzând calm la cuvântarea gazdei, președintele român s-a așezat și l-a anunțat în particular de dezastrul survenit în România. Banchetului i s-a pus capăt câteva minute mai târziu.
La început, știrile ajunse pe căi ocolite erau confuze, vorbind despre un cutremur de gradul 10, deci despre distrugerea totală a Bucureștiului. Pana de curent de la București făcea imposibilă orice comunicație. În plus, autoritățile locale nu știau ce să facă pentru că nu aveau nici aparatura necesară, neluând pe moment nici o măsură concretă. După restabilirea legăturii cu țara, Ceaușescu a cerut un raport sumar al situației din țară și a dat primele ordine de acțiune, o dată cu un apel către populație. S-a instituit, prin decret prezidențial, starea de necesitate pe întreg teritoriul României.
În timpul nopții, o aeronavă a adus delegația română înapoi în țară. Pe parcursul zilelor ce au urmat, Nicolae Ceaușescu, uneori însoțit de Elena, a făcut vizite în București pentru a evalua pagubele și a calma populația. A dat ordine ferme de a se continua salvarea victimelor chiar și peste termenul considerat limită de supraviețuire.
Cu ajutoare de la Crucea Roșie (mai ales câini dresați special pentru astfel de cazuri), cascadorii și pompierii români au făcut eforturi pentru a salva cât mai multe vieți.
Bucureștiul a fost transformat în ruină, iar sub ele și-au găsit sfârșitul o serie de personalități, precum actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneț sau cântăreața Doina Badea. Regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu, chiar dacă s-a mobilizat exemplar, a ținut secrete rapoartele care indicau cifrele exacte, în încercarea de a ascunde proporțiile dezastrului.
D.A.
