Pe Bulevardul Regina Elisabeta din Zona Peninsulară a municipiului Constanța întâlnim multe case monument istoric, așa cum se regăsesc și pe strada Nicolae Titulescu. Pe această arteră respiri istorie, așa cum au relatat, de-a lungul timpului, istoricii.
Bulevardul a apărut pe harta urbei în anul 1879.
„«Pe ţărmul mării, între farul vechi şi viitoarea catedrală s-a deschis, în 1879, Bulevardul Elisabeta», informează colonelul Ionescu Dobrogianu. Dar iată ce frumos se scria despre acest loc: «El este prelungit într-un fel de stradă a inelului Ringstrasse del Viena, mai mic, însă cu plantaţiuni noi pe ambele laturi şi splendid iluminat, iar pe tot parcursul lui sunt aşezate bănci moderne»“, aflăm din cartea regretatei Doina Păuleanu intitulată „Axa est – vest. Constanţa – istorie şi dinamică interculturală“.
Artera are o frumusețe aparte, poate și datorită clădirilor monument istoric ce dăinuie aici. Cum intri pe stradă, ele îți iau ochii, chiar și dacă între ele și-au făcut loc și câteva blocuri.
Ceea ce poate mulți nu cunosc este faptul că salba de clădiri de epocă începea de la intersecția cu strada Revoluției (fosta D.A. Sturdza), unde astăzi se află un bloc construit după al doilea Război Mondial, în 1947, în locul Palatului Manissalian, o clădire spendidă pentru acea vreme, un adevărat palat ca mărime și eleganță, denumit drept un „giuvaer de artă arhitectonică“. Palatul a fost construit la cererea fraților Manissalian, cunoscuți drept negustori bogați de cereale ai Constanței. Din nefericire, clădirea construită în 1904 a fost bombardată și avariată, fără a mai putea si salvată, de avioanele sovietice.
Lipită de blocul construit pe amplasamentul Casei Manissalian, întâlnim un monument istoric, „Casa ing. Ion Pâslă“, din 1902. Imobilul atrage privirile datorită stilul său arhitectural. Clădirea se află la nr. 3.
Lipit de casa ing. Pârlă se află un alt monument istoric, construit, ce-i drept, cu doi ani înaintea acesteia. Vorbim de „Casa Bârzănescu“, ridicată în anul 1900, în stil eclectic, pe Bulevardul Elisabeta nr. 5.
Doi pași mai facem, iar la nr. 7, găsim o altă clădire monument istoric de categoria A. „Casa Cănănău“ (1913 – 1926), proiectată după planurile arhitectului Victor Stephanescu, ce a construit și impunătoarea clădire ce găzduiește astăzi Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (fostul Palat Comunal). Imobilul a aparținut unui fost primar al orașului Constanța, Titus Cănănau, ce a condus urbea în perioada 1910 – 1912. A fost primul edil din România care a zburat cu un aeroplan.
La etaj se aflau dormitoarele şi un salon fotografic, hobby-ul primarului. La parterul frumoasei clădiri funcționează, în prezent, un restaurant.
Lângă aceasta, la nr. 9 se regăsește „Casa Zottu“, monument istoric de categoria B, fosta locuință a juristului Gheoghe Zottu, președinte al Tribunalului Constanța. Casa Zottu are 14 camere, este împărţită în demisol, parter şi etaj, are două faţade. Casa Zottu a fost, din 1928 şi până în 1933, sediu al Consulatului Onorific al Letoniei la Constanţa. După 1930 şi până la naţionalizarea din 1948, casa Zottu a fost sediu al Societăţii de Asigurări „Astra Română“.
Tot pe Bulevardul Regina Elisabeta, la nr. 15, a fost construită, între anii 1890 – 1911, în stilul eclectic cu ascendent neoclasic, „Casa Cuculis“, compusă din subsol, parter, două etaje şi mansardă.
Aceasta a fost concepută de o înstărită familie de greci din Constanţa, drept o clădire de apartamente ce puteau fi închiriate, dar în care locuia şi familia.
Imobilul face parte din patrimoniul arhitectonic grecesc modern al Constanței, având un stil neoclasic, cu influențe elene. În prezent, monumentul istoric Casa Cuculis este un imobil cu apartamente, iar aici funcționează Consulatul Onorific al Austriei la Constanța.
La nr. 17 întâlnim „Casa Șomănescu“, imobil reabilitat și consolidat, o bijuterie arhitecturală. A fost construită în primii ani ai secolului al XX-lea, de Sava Şomănescu, un important proprietar agrar, preşedinte al Societăţii Agrare Române, dar şi al Ligii pentru Unitate Culturală a Tuturor Românilor.
Ultimul monument istoric de pe această stradă este situat la nr. 21, fiind vorba de „Casa Pilescu“, care a aparținut doctorului Nicolae Pilescu, medic comunal al Constanței. El a construit imobilul în anul 1903, în stil eclectic, iar astăzi clădirea, în parte modificată, este locuință arhiepiscopală.
Loredana MIHAI
