Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a anunțat la finele lunii februarie intensificarea acțiunilor de control la nivelul furnizorilor de servicii medicale, publici și privați, în scopul combaterii practicilor ilegale și al protejării fondurilor publice destinate pacienților.
Măsura vine în continuarea activării, în octombrie 2025, a standardului „Zero toleranță la fraudă”, prin care instituția urmărește consolidarea disciplinei financiare și creșterea transparenței în sistemul de asigurări de sănătate.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate continuă demersurile de analiză și verificare a activității furnizorilor de servicii medicale, pentru a identifica eventualele cazuri de deturnare a fondurilor publice. Potrivit reprezentanților instituției, monitorizarea vizează atât unitățile medicale publice, cât și pe cele private aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate.
Președintele CNAS, conf. univ. dr. Horațiu Moldovan, a subliniat că instituția își asumă ferm combaterea practicilor ilegale și consolidarea responsabilității în sistem.
„Ne-am angajat să stopăm practicile ilegale și să consolidăm transparența și responsabilitatea în fiecare structură, în fiecare echipă, în fiecare decizie. La nivelul CNAS, monitorizăm în permanență modul în care furnizorii de servicii medicale, atât cei publici, cât și cei privați, respectă legea și aplică regulile în relația cu pacienții și casele de asigurări de sănătate, pentru a ne asigura că fondurile publice sunt utilizate corect și că banii ajung la pacienții care au nevoie cu adevărat de sprijin pentru a-și păstra sănătatea”, a declarat acesta.
Potrivit oficialului, una dintre principalele preocupări ale structurilor de control este combaterea fenomenului decontărilor fictive, care pot afecta grav accesul pacienților la servicii medicale.
„Prioritatea mea și a colegilor din structurile de control este să descurajăm astfel de practici nesănătoase și să oprim fenomenul decontărilor fictive, care nu doar că îi lasă pe mulți asigurați fără fonduri, dar le și poate pune viața în pericol. Am avut mai multe acțiuni de control, iar în județele unde am constatat nereguli, cum sunt Caraș-Severin, Constanța, Dolj, Ialomița și Prahova, am sesizat organele de urmărire penală în funcție de caz”, a precizat președintele CNAS.
În paralel, instituția a propus Ministerului Sănătății o inițiativă legislativă de modificare și completare a Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, care prevede reorganizarea structurilor de monitorizare, control și antifraudă ale CNAS și ale caselor județene de asigurări de sănătate la nivel regional. Scopul acestei inițiative este consolidarea mecanismelor de control și oferirea unor instrumente mai eficiente pentru combaterea fraudelor.
„Activitatea de control și consolidarea disciplinei financiare în sistemul de asigurări sociale de sănătate nu pot fi separate. Avem nevoie urgent de un mecanism unitar, orientat atât spre corectarea neregulilor, cât și spre descurajarea lor”, a mai afirmat Horațiu Moldovan.
Datele CNAS arată că în anul 2024 au fost efectuate controale în 610 unități sanitare, iar sumele recuperate în urma abaterilor constatate au depășit 109,6 milioane de lei.
Un caz recent semnalat de autorități a fost identificat în județul Dolj, în urma unei acțiuni tematice de control privind realitatea serviciilor medicale spitalicești raportate de un furnizor privat aflat în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate Dolj. Verificările au arătat că un număr mare de pacienți oncologici care se prezentau pentru verificarea și înlocuirea sondelor vezicale au fost raportați în sistem ca beneficiari ai unor ședințe de litotriție extracorporală cu unde de șoc (ESWL).
Furnizorul medical a fost sancționat contractual cu suma de 3.490 de lei, calculată prin aplicarea unui procent de 0,5% la suma contractată pentru serviciile de spitalizare de zi în lunile verificate. Pentru clarificarea situației, autoritățile au transmis chestionare către pacienți, iar unii dintre aceștia au confirmat că nu au beneficiat de procedurile medicale raportate.
De asemenea, la nivelul CAS Dolj a fost depusă o sesizare privind reținerea cardului de sănătate al pacientului de către furnizor, acesta fiind returnat ulterior împreună cu biletul de externare, document în care figurau proceduri medicale care s-au dovedit fictive.
Având în vedere suspiciunile privind raportarea și decontarea unor servicii care nu ar fi fost efectuate, CAS Dolj a sesizat Inspectoratul de Poliție Județean Dolj – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice. Potrivit informațiilor comunicate public de organele de poliție, cercetările vizează patru angajați ai unității medicale, suspectați că ar fi introdus date nereale în sistemul informatic pentru obținerea de decontări din fonduri publice. Prejudiciul estimat de anchetatori se ridică la 285.120 de lei.
CNAS încurajează pacienții să semnaleze orice suspiciune privind decontarea unor investigații sau proceduri medicale fictive, la adresa de e-mail antifrauda.fnuass@cnas.gov.ro.
Reprezentanții instituției subliniază că toate acțiunile de control au ca obiectiv protejarea fondurilor publice și asigurarea accesului corect al pacienților la serviciile medicale incluse în pachetul de bază, într-un sistem în care dreptul la sănătate nu poate fi tranzacționat.
