Aproape orice șofer constănțean a putut observa, în ultimele luni, cel puțin un polițist local dirijând circulația în intersecțiile din oraș. Indiferent că vorbim despre intersecția din Tomis III, de la Delfinariu sau de la ieșire din oraș, unde semafoarele au fost oprite pe perioada desfășurării unor lucrări sau din cauza unor defecțiuni, oricune a putut vedea că circulația era dirijată de câte un polițist de la Locală. Se ridică întrebarea dacă acest lucru este tocmai în concordanță cu prevederile legii.
Nu dorim să aducem comentarii răutăcioase la adresa angajaților primăriei din compartimentul Poliție Locală, care chiar și-au dat osteneala să își facă treaba, indiferent că ploua cu găleata, că erau temperaturi ridicate sau era gerul de astă iarnă. Însă punem în discuție aceste activități din punct de vedere legal.
Potrivit Legii 155/2010, care reglementează activitatea Poliţiei Locale, această instituţie are, printre atribuții, și activități în privinţa circulaţiei pe drumurile publice, însă ele nu sunt precizate explicit. Mai exact, Art. 7 pct. a) prevede: ”Poliția locală asigură fluența circulației pe drumurile publice din raza teritorială de competență, având dreptul de a efectua semnale regulamentare de oprire a conducătorilor de autovehicul exclusiv pentru îndeplinirea atribuțiilor conferite de prezenta lege în domeniul circulației pe drumurile publice”; iar pct. F) prevede: ”acordă sprijin unităților/structurilor teritoriale ale Poliției Române în luarea măsurilor pentru asigurarea fluenței și siguranței traficului”.
În rest, toate punctele acestui articol se referă la activități din domeniul rutier, în sensul de a verifica integritatea semnelor de circulație, constatarea de contravenții în rândul șoferilor și alte activități de acest gen, însă nimic despre dirijarea circulației într-o intersecție.
Codul Rutier nu prevede activități ale polițiștilor locali în acest domeniu
În schimb, Codul Rutier (OUG nr.195/2002) prevede în mod expres, în mai multe articole, faptul că polițistul rutier are atribuții privind circulația pe drumurile publice, iar excepție fac polițiștii de frontieră, în zonele de competență, însă și aceștia trimit actele întocmite tot către Poliția Rutieră.
Potrivit Codului Rutier, Art. 29, pct.(1): ”Circulaţia pe drumurile publice se desfăşoară în conformitate cu regulile de circulaţie şi cu respectarea semnificaţiei semnalizării rutiere realizate prin mijloacele de semnalizare, semnalele şi indicaţiile poliţistului rutier care dirijează circulaţia, semnalele speciale de avertizare luminoase sau sonore, de semnalizare temporară şi semnalele conducătorilor de vehicule”; Art. 31: ”Participanţii la trafic trebuie să respecte regulile de circulaţie, semnalele, indicaţiile şi dispoziţiile poliţistului rutier, precum şi semnificaţia diferitelor tipuri de mijloace de semnalizare rutieră, în următoarea ordine de prioritate (…)”, ” (4) În exercitarea atribuţiilor de dirijare a circulaţiei rutiere, poliţiştii rutieri sunt obligaţi să poarte uniformă cu înscrisuri şi însemne distinctive”, Art.61 (3): ”Când pe drumul public circulaţia este dirijată de un poliţist rutier, conducătorii autovehiculelor prevăzute la alin. (1) trebuie să respecte semnalele, indicaţiile şi dispoziţiile acestuia”.
Mai departe, Hotărârea Nr. 1391/2006 din 4 octombrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, la ART. 177 prevede:
”(1) Îndrumarea, supravegherea, controlul respectării normelor privind circulaţia pe drumurile publice şi luarea măsurilor legale în cazul în care se constată încălcări ale acestora se realizează de către poliţiştii rutieri din cadrul Poliţiei Române.
(2) Poliţiştii rutieri sunt ofiţerii şi agenţii de poliţie specializaţi şi anume desemnaţi prin dispoziţie a inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române.
ART. 178, (2): ”(…) Participanţii la trafic trebuie să respecte regulile de circulaţie, semnalele, indicaţiile şi dispoziţiile poliţistului rutier, precum şi semnificaţia diferitelor tipuri de mijloace de semnalizare rutieră, în următoarea ordine de prioritate (…)”.
O lege interzice ca o activitate să fie reglementată de două acte normative
Bineînțeles că cineva va spune că, deși Codul Rutier nu prevede aceste activități rutiere și în sarcina polițiștilor locali, acestea sunt prevăzute în legea care prevede activitatea Poliției Locale.
Numai că, de fapt, lucrurile nu stau chiar așa, pentru că o altă lege, intrată în vigoare cu 10 ani înainte de cea a Poliției Locale, interzice ”paralelismele legislative”.
Potrivit Legii 24 din 27 martie 2000, Republicată, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, la art. 16 prevede că:
”(1) În procesul de legiferare este interzisă instituirea aceloraşi reglementări în mai multe articole sau alineate din acelaşi act normativ ori în două sau mai multe acte normative. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizează norma de trimitere.
(2) În cazul existenţei unor paralelisme acestea vor fi înlăturate fie prin abrogare, fie prin concentrarea materiei în reglementări unice.
(4) Într-un act normativ emis pe baza şi în executarea altui act normativ de nivel superior nu se utilizează reproducerea unor dispoziţii din actul superior (Codul Rutier), fiind recomandabilă numai indicarea textelor de referinţă. În asemenea cazuri, preluarea unor norme în actul inferior (Legea Poliției Locale) poate fi făcută numai pentru dezvoltarea ori detalierea soluţiilor din actul de bază”.
Codul Rutier, superior legii Poliției Locale în această privință
Codul Rutier nu a fost, însă, modificat după intrarea în vigoare a Legii 155, privind atribuțiile Poliției Locale, ceea ce a dus efectiv la un vid legislativ. În practică, s-au evidenţiat aplicări neunitare ale legii, fiind cazuri în care Poliţia Locală, în baza Legii 155, a aplicat amenzi, iar instanţa le-a anulat, iar alte cazuri în care ele au fost susţinute.
Ca o concluzie, chiar dacă legea Poliției Locale prevede unele activități în domeniul circulației rutiere, acestea sunt ”rezervate” exclusiv Codului Rutier, sub ”umbrela” reglementărilor privind tehnica legislativă. Cel mult, polițiștii locali îi pot sprijini în unele activități pe polițiștii rutieri, însă nu-I pot substitui, mai ales când este vorba despre accidente sau despre dirijarea traficului.
În aceste condiții, polițiștii locali nu prea au ce căuta în intersecții pentru dirijarea circulației rutiere, această activitate intrând în atribuțiile Poliției Rutiere, care, din câte se pare, a delegat aceste atribuții întrutotul celor de la Locală. Interesant de aflat cine va răspunde în cazul producerii unui accident grav într-o intersecție dirijată de un polițist local, dat fiind că locul lui e, de fapt, în altă parte.
Daniel ALBU
