Specialiștii avertizează că nu doar cardiacii, diabeticii şi persoanele cu afecţiuni pulmonare au un risc cresc de a dezvolta complicaţii asociate infecţiei COVID-19, ci şi persoanele cu boli care compromit sistemul imunitar sau pentru care se urmează tratament imunosubpresor. Un organism este imunocompromis atunci când răspunsul sistemului imunitar la diferite afecţiuni, bacterii, viruşi este foarte redus sau lipseşte. Persoanele imunocompromise sunt predispuse la toate afecţiunile, în special cele de natură infecţioasă. Institutul Naţional de Endocrinologie “C.I. Parhon” atenţionează că acromegalia, din cauza unor complicații ale sale (diabetul zaharat de tip II și sindromul sever de apnee în somn), crește riscul pacienților de a dezvolta forme mai grave, cu insuficienţă respiratorie, în cazul infecției cu COVID-19. De asemenea, cei cu oftalmopatie tiroidiană (Boala Basedow Graves, o afecţiune autoimună ce afectează glanda tiroidă –n.r.), sub medicație care supresează sistemul imun (cel mai frecvent corticoterapie în doze mari, ocazional Rituximab în cazuri selecționate), se încadrează în grupul de pacienți la risc crescut de infecție sau de evoluție severă în cazul COVID-19.
Deocamdată, nu există dovezi care să susţină că boala tiroidiană este asociată cu un risc crescut de infecţii virale în general şi nici nu există o asociere între boala tiroidiană şi severitatea infecţiei virale, conform Institutului Naţional de Endocrinologie “C.I. Parhon”. Prezența unei afecțiuni tiroidiene autoimune nu înseamnă că pacientul afectat are o scădere a imunității. Persoanele încadrate în categoria celor cu un sistem imunitar slăbit (imunocompromis) sunt de obicei persoanele cu leucemie, HIV-SIDA sau cei care primesc diverse tipuri de tratamente cronice (corticoterapia – în doze mari, imunosupresoare, unele imunomodulatoare pentru boli reumatologice, unele feluri de chimioterapie etc). Medicamentele folosite pentru tratamentul afecțiunilor tiroidiene nu au efect asupra sistemului imun. Există, totuşi, anumite persoane cu boli tiroidiene care fac parte din categoria persoanelor cu risc crescut de a face o formă severă de COVID-19. Este situația acelor cu oftalmopatie tiroidiană (Boala Basedow Graves, o afecţiune autoimună ce afectează glanda tiroidă –n.r.), sub medicație care supresează sistemul imun (cel mai frecvent corticoterapie în doze mari, ocazional Rituximab în cazuri selecționate). Aceștia se încadrează în grupul de pacienți la risc crescut de infecție sau de evoluție severă în cazul infecției COVID-19. Un consult medical la distanță (telefonic, videoconferință sau e-mail) este recomandat pentru a discuta cu medicul curant dacă, în funcție de severitatea afectării oculare, este sau nu indicată oprirea temporară a medicației. De asemenea, acestor pacienți li se recomandă respectarea cu strictețe a recomandărilor autorităților privind autoizolarea și distanțarea socială. Pentru alte tipuri de tratamente (Levotiroxina la pacienții cu hipotiroidie, terapia cu iod radioactiv sau chirurgia tiroidei pentru afecțiuni tiroidiene benigne) nu există nici o dovadă că ar implica un risc crescut pentru infecții virale în general sau implicit COVID-19. În măsura în care pacientul respectă tratamentul prescris ca pregătire pentru tratamentul radical, intervenție chirurgicală pentru boală benignă sau tratament cu iod radioactiv și contactează la distanță medicul curant pentru recomandări în caz de simptome noi, această amânare este o măsură lipsită de pericol în imensa majoritate a cazurilor.
Măsuri de precauţie pentru pacienţii tratați cu soluție Lugol
O precauție deosebită trebuie avută față de pacienții care au fost tratați cu soluție Lugol pentru pregătirea intervenției chirurgicale tiroidiene, avertizează specialiştii. La această categorie de pacienți este recomandat ca intervenția chirurgicală să fie efectuată, în caz contrar existând riscul de declanșare a unei forme severe de hipertiroidism (iod-Basedow). În cazul în care intervenția chirurgicală va fi amânată, acești pacienți vor fi atent monitorizați (clinic, prin mijloace la distantă, de către medicul curant endocrinolog) si, în caz de agravare a simptomatologiei de hipertiroidism, confirmată prin dozarea FT4 urmată de creșterea adecvată a dozelor de Thyrozol.
Pacienții care suferă de agranulocitoză, risc crescut de infecţie cu COVID-19
Mai există pacienți cu hipertiroidie în tratament cu antitiroidene de sinteză (cel mai frecvent metimazol – Thyrozol ® ) care prezintă un risc minim de a dezvolta o reacție adversă numită agranulocitoză (scăderea marcată a numărului globulelor albe din sânge). “Pacienții tratați cu antitiroidiene nu au un risc crescut de infectare cu COVID-19 sau de a dezvoltă o boală mai severă în caz de infectare, cu excepția situației în care apare această reacție adversă foarte rară a antitiroidienelor, agranulocitoza. Riscul de a dezvolta agranulocitoză sub tratament cu antitiroidiene este între 0,2-0,5%. Reacția fiind extrem de rară, nu este recomandat ca pacienții cu hipertiroidie să întrerupă medicația cu antitiroidiene, ci să fie preveniţi de medici cu privire la posibilitatea apariției acestei reacții, la modul în care aceasta este recunoscută și managementul ei”, susţin specialiştii. Agranulocitoza se prezintă tipic ca o afecțiune pseudogripală, cu durere în gât, ulcerații bucale, febră. Din punct de vedere clinic este foarte greu sau chiar imposibil, atât pentru medic cât și pentru pacient, să distingă între o eventuală agranulocitoză la debut și simptomele infecției COVID-19: febră, tuse continuă nou apărută, afecțiune pseudogripală. “Se recomandă ca pacienții tratați cu antitiroidiene care dezvoltă simptome ce pot sugera agranulocitoza să OPREASCĂ tratamentul antitiroidian și să facă o hemoleucogramă urgentă. Dacă aceasta arată un număr anormal scăzut de globule albe (agranulocitoză) de sub ˂ 1,0 x 10⁹/L medicația nu va fi reluată și contactul de urgență cu medicul curant este recomandat. Medicul va decide dacă se impune și testarea pentru COVID-19. În situația în care efectuarea unei hemoleucograme nu este posibilă este recomandat ca pacienții sa oprească tratamentul antitiroidian și să reînceapă peste circa o săptămână, dar numai dacă simptomele au dispărut. În toată această perioadă este recomandabil ca pacientul să mențină contactul cu medicul curant (endocrinolog sau medic de familie), de preferat prin telefon, apel video sau email. Dacă simptomele se agravează în ciuda opririi medicației, sau reapar la reluarea ei, un consult medical de urgență cu efectuarea rapiă a unei hemoleucograme este absolut necesar”, explică Institutul Naţional de Endocrinologie “C.I. Parhon”.
COVID-19 şi riscul de tiroidită subacută
Tiroidita subacută este legată de o infecție virală în antecedentele recente și are o evoluţie sezonieră ce reflectă evoluţia acestor viroze. Din categoria virusurilor implicate în etipatogenia tiroiditei subacute fac parte și virusurile gripale. “Din epidemiile recente, tiroidita subacută nu a fost asociată semnificativ cu infecția H1N1 (câteva raportări de caz), dar acest aspect trebuie luat în calcul în cazul COVID-19”, mai adaugă specialiştii.
Controlul bolii tiroidiene
Mulți medici vor fi nevoiţi să ofere pacienților unele consultații la distanță (telefonice, apeluri video sau e-mail) în această perioadă. Este important ca pacienții cu tratament cronic care se simt bine să nu contacteze medicul în această perioadă. Valabilitatea prescripțiilor de rețete pentru tratamentele cronice se prelungește automat pe perioada stării de urgență. Este posibil ca pacienții cu afecțiuni tiroidiene slab controlate (nivele anormale sau fluctuații mari ale valorilor sangvine ale hormonilor tiroidieni) să aibă un risc crescut de complicații ca urmare a unei infecții. Este teoretic posibil, deși nu există nici o dovadă concretă în acest sens. “Aceasta este valabil în special pentru pacienții cu hipertiroidie care au urmat recent tratament cu iod radioactiv sau care nu iau medicația așa cum a fost prescrisă. Cei care au început recent tratamentul și cei care au urmat recent tratament cu iod radioactiv trebuie să ceară sfatul medicului cum să monitorizeze funcția tiroidiană. Pacienți cu afecțiuni tiroidiene sunt îndemnaţi să continue să își administreze medicația cu strictețe, pentru a reduce riscul unui control inadecvat al bolii”, potrivit Institutul Naţional de Endocrinologie “C.I. Parhon”.
Infecția cu COVID-19 şi pacienții cu acromegalie
Acromegalia, o boală endocrină rară, cu o incidență anuală de aproximativ 5 cazuri la un milion de locuitori, caracterizată prin hipersecreție de hormon de creștere (GH/growth hormone) și care se asociază cu multiple complicații cardiovasculare și metabolice. „Acromegalia,prin unele complicații ale sale (diabetul zaharat de tip II și sindromul de apnee în somn, sever), crește riscul pacienților de a dezvolta forme mai grave, cu insuficientă respiratorie, în cazul infecției cu COVID-19. Acești pacienți reprezintă un grup la risc și li se recomandă respectarea cu strictețe a tuturor măsurilor preventive: autoizolare, distanțare socială, igienă extrem de riguroasă, cât și continuarea fără întrerupere a medicației cronice recomandate”, accentuează specialiştii. Pacienții cu afecțiuni tiroidiene sunt rugaţi să contacteze medicul dacă prezintă simptome compatibile cu o posibilă infecție COVID-19 (care ar putea indica și o eventuală agranulocitoză la cei tratați cu antitiroidiene de sinteză) sau tratament cronic cu corticoizi în doză mare pentru oftalmopatie tiroidiană (Boala Basedow Graves, o afecţiune autoimună ce afectează glanda tiroidă –n.r.)
Recomandări pentru bolnavii cu afecţiuni tiroidine:
- Respectați măsurile de autoizolare impuse de autorități;
- Mențineți distanța de minim 1,5 metri față de alte persoane atunci când sunteți nevoit să părăsiți domiciliul pentru nevoi urgente (pentru a limita numărul ieșirilor încercați să aveți în casă un mic stoc de alimente și produse esențiale);
- Acoperiți-vă gura cu un șervețel de unică folosință atunci când tușiți sau strănutați, apoi îl aruncați și vă spălați bine pe mâini cu apă și săpun minim 20 secunde;
- Spălați-vă corect pe mâini cât de des posibil (după fiecare contact cu vreun obiect posibil contaminat, la care au acces și persoane străine ex: clanța de la ușa blocului, butoanele liftului etc) După spălarea mâinilor, este preferabil să se folosească prosoape de hârtie de unică folosință pentru uscare. Dacă acestea nu sunt disponibile, trebuie folosite prosoape curate și înlocuite atunci când sunt ude;
- Folosiți o cremă emolientă pentru mâini frecvent pentru a evita uscarea excesivă a pielii care poate reprezenta o poartă de intrare pentru alte infecții;
- Luați măsuri pentru întărirea sistemului imunitar: dormiți suficient noaptea, mișcați-vă cât de mult posibil, păstrați o dietă bogată în nutrienți și un aport de lichide suficient;
- Dacă prezentați simptome compatibile cu o posibilă infecție COVID-19 (febră, tuse nou apărută sau accentuată recent, dificultăți de respirație), mai ales dacă ați vizitat în ultimele 14 zile înainte o țară afectată, sau dacă ați luat contact cu o persoană posibil infectată, consultați telefonic sau prin e-mail medicul de familie și/sau medicul curant;
- Dacă prezentați simptome compatibile cu o posibilă infecție COVID-19 și se recomandă consultație medicală, informați medicul de orice afecțiune endocrină sau tratamente urmate, precum și numele medicului curant endocrinolog.
Alexandra VASILE
Citeşte şi:
