Constănțeanul Lucian Velea, internat la Terapie Intensivă, la Spitalul privat OCH din Ovidiu, și pentru care familia a solicitat ajutor oamenilor să doneze sânge, a decedat.
Soția acestuia roagă oamenii cu suflet mare să o sprijine în vederea înmormântării și achitării taxei de spitalizare.
„Lucian a murit. Nici mie nu-mi vine să cred, ca și vouă. Poate din cauza asta mă trezesc vorbindu-i cu voce tare, prin casă. Și poate pentru că de atâtea ori coasa morții l-a ratat la milimetru, încât am crezut că o putem fenta și de data asta.
Sau poate pentru că între noi e o legătură atât de profundă și indestructibilă, încât îl simt plutind ca un balon ușor, legat de inima mea cu un firicel din sufletul lui… Mi-a lăsat niște lucruri de făcut după moartea lui. Și m-a avertizat să nu spun ceva despre suferința lui fizică. Așa că nu spun. Am să vă spun ce mi-a spus el mie. Că îl iubește pe Dumnezeu, atât de mult, încât a zis că vine bucuros la El, dacă îl cheamă.
Că si-a iubit viața cum nu știu pe altcineva să fi iubit-o. Nu a întrebat niciodată ce are viața să-i ofere lui, s-a întrebat ce poate să ofere el vieții. Ce i-a oferit viața știa: minte, inimă, voință, putere, încredere. Dar mai presus de toate, îndrăzneală. Îndrăzneala de a visa că poate să fie o inspirație pentru ceilalți. Un sprijin. O cale mai bună de urmat. A îndrăznit să viseze tărâmuri pe care Dumnezeu le-a creat dinadins de dragul lui, pentru a-i răsplăti îndrăzneala.
Mulți dintre voi l-ați cunoscut, într-un mod personal. Aici, pe pământ, viața fiecărui om este o poveste. O poveste cu autor colectiv, fiindcă nu doar el se scrie pe sine, ci toți oamenii cu care se inersectează. Lucian e o poveste frumoasă, cea mai frumoasă poveste pe care eu am citit-o. O poveste pe care nu vreau să v-o spun la durere, pe nerăsuflate.
Ci puțin câte puțin, în tihnă, cu bucurie și cu diferite prilejuri. Cu cuvinte sau fără cuvinte… Așa că îmi mototolesc durerea, ca pe-o scrisoare prost începută, și o arunc la gunoi. Și o să încep cu ultimul zâmbet pe care mi l-a adresat la ultima noastră întâlnire și sărutul din vârful buzelor… în mod obișnuit, i-aș fi arătat ce-am scris înainte de a posta. Nu-mi fac griji. Știu că citește peste umărul meu. Și-o să-mi dea o inimioară roșie…
Acum, mai am două chestiuni practice de rezolvat. Una ar fi că mai mulți oameni și-au exprimat dorința de a ajuta financiar familia cu cheltuielile de spitalizare și înmormântare. Pentru cei care doresc să facă asta, las aici contul meu: Silvia Velea, RO39BTRL01401201P80670XX, Banca Transilvania.
A doua chestiune se referă la locul unde este depus și când va avea loc înmormântarea. Trupul lui va fi depus, începând de astăzi, 20.01.2023, la Casa Niculescu din Constanța, strada Bărăganului, vizavi de Cimitirul Central, lângă Enel. Slujba de înmormântare va începe sâmbătă, 21.01.2023, ora 12, la Capela Casa Niculescu, iar slujba religioasă la Biserica „Sf. Ioan Botezătorul” din Constanța, str. I. L. Caragiale 101. Dumnezeu să-l odihnească pe el, iar pe noi să ne țină în paza Lui!„, a scris soția acestuia pe rețeaua de socializare Facebook.
A.V.
Citește și:
