Ministerul Justiţiei susține că procedura aducerii în ţară a omului de afaceri Dragoş Săvulescu este una judiciară, iar intervenţia ministerului are loc numai la solicitarea expresă de asistenţă a autorităţilor judiciare emitente şi de executare a mandatului european de arestare.
„În legătură cu informaţiile apărute în spaţiul public privindu-l pe Dragoş Săvulescu, Ministerul Justiţiei face următoarele precizări: împotriva numitului a fost emis, de către Curtea de Apel Bucureşti, un mandat european de arestare care a fost transmis autorităţilor competente italiene. La începutul acestui an, Ministerul Justiţiei a luat cunoştinţă de faptul că dosarul se află pe rolul Curţii de Apel Napoli, întrucât această instanţă a transmis şi MJ, spre informare, copia corespondenţei adresată instanţei române„, a precizat Ministerul Justiţie.
Atât Ministerul Justiţiei, cât şi autorităţile judiciare române, în cadrul procedurilor judiciare de predare în baza mandatelor europene de arestare, „au acţionat şi vor acţiona cu celeritate în conformitate cu competenţele atribuite prin dispoziţiile legale incidente ale legii 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare„.
Ministerul Justiţiei accentuează faptul că, în aceste condiţii, procedura este una judiciară, iar intervenţia ministerului are loc numai la solicitarea expresă de asistenţă a autorităţilor judiciare emitente şi de executare a mandatului european de arestare.
„Această procedură se derulează în faţa unor instanţe, iar asistenţa pe care ministerul o poate oferi se referă, spre exemplu, la: punerea în legătură a autorităţilor judiciare mai sus menţionate acolo unde nu este posibil contactul direct, furnizarea unor informaţii pe care le solicită autoritatea judiciară de executare din partea autorităţilor penitenciare române. Ministerul Justiţiei nu îşi poate depăşi atribuţiile conferite de lege întrucât aceasta ar reprezenta o imixtiune în activitatea judiciară„, explică Ministerul Justiției.
Pe 13 ianuarie, surse judiciare susțineau că Dragoş Săvulescu, fost finanţator al Clubului Dinamo, dat în urmărire internaţională după ce a fost condamnat la 5 ani şi 6 luni închisoare cu executare de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul retrocedărilor ilegale de plaje din Constanţa, s-a predat la o secţie din Napoli, în prezenţa avocatului său.
În 2012, Cristi Borcea s-a retras din acţionariatul lui Dinamo şi i-a predat acţiunile lui Săvulescu, fiind vechi amici, tot el aducându-l la Dinamo la mijlocul anilor 2000. „Eu am primit de la Săvulescu 1,2 milioane de euro, două ceasuri, pe care le-am echivalat la 100.000 de euro, plus 140.000 de euro. Am mai primit ;i un teren, echivalat la 2,5 milioane de euro. Nu m-a interesat terenul, dar a vrut el să-l punem ca să supraevalueze şi el acţiunile”, declara Borcea la acea dată.
Dragoş Săvulescu a fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu în formă continuată, în dosarul retrocedărilor ilegale de pe litoral, alături de alţi 30 de inculpaţi. El a fost acuzat că a făcut parte din grupul infracţional organizat care ar fi reuşit să prejudicieze statul cu 114 milioane de euro prin implicarea ilegală în retrocedarea de plaje şi faleze în Constanţa şi Mamaia. Procurorii au stabilit că Emil Dragoş Săvulescu, împreună cu Cristian Borcea şi Georgică Giurgiucanu au prejudiciat statul român şi municipiul Constanţa cu 28 de milioane de euro.
Prin intermediul societăţii „Holiday Club Neptun” SA. Săvulescu şi Giurgiucanu ar fi intrat, ilegal, în posesia unor drepturi succesorale ce aparţineau unei persoane în vârstă – Ivonne Aline Buzescu-Movilă. Aceasta moştenise proprietăţi impresionante în Bucureşti şi Constanţa şi lăsase partea sa din moştenire Academiei Române, printr-un testament încheiat în primăvara anului 2001. Cu ajutorul unui notar, Săvulesu şi Giurgiucanu au pretins că sunt mandatari ai moştenitoarei şi au cerut Primăriei Constanţa să intre în posesia unor suprafeţe de teren de 12.500.000 de metri pătraţi. Ulterior, au vândut drepturile succesorale unor cunoscuţi sau rude, la preţuri foarte mici. Unul dintre cei care au primit o parte dintre drepturile succesorale a fost Cristi Borcea.
A.V.
Citește și:
