O firmă din Constanța care, în trecut, avea ca obiect de activitate activități de pilotaj în port și care, între timp, s-a reprofilat și a devenit investitor imobiliar, se judecă cu Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța (CNAPMC) din 2018 și cere despăgubiri. De ce? Pentru că, la un moment dat, Consiliul Concurenței a obligat Portul să încheie contracte și cu alte firme de pilotaj și, în acest mod, nu mai deținea monopolul, ceea ce nu le-a convenit reprezentanților acestei societăți comerciale. Între timp, toate acele contracte „au picat“, în urmă cu circa cinci ani, când la minister s-a hotărât ca Portul să își înființeze propriul serviciu de pilotaj. Însă, litigiile cu astfel de firme au rămas și se judecă în continuare.
Printr-o cerere de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa, în data de 24.08.2018, reclamanta Black Waters SA a solicitat instanţei să constate că CNAPMC nu îşi respectă obligaţiile din contractul CNAPM – 07725 – PTJ – 01/07.04.2015, că nu a primit niciun răspuns la plângerea prealabilă și că, prin refuzul CNAPMC de a-şi respecta obligaţiile contractuale şi de a efectua operaţiunile administrative necesare şi menţionate expres în contract, societatea reclamantă nu îşi poate exercita drepturile contractuale corelative. Astfel, firma a cerut instanței să impună pârâtei îndeplinirea obligaţiilor contractuale. Și cerea ca Administrația Portului să îi plătească restanțele aferente lunilor august – septembrie 2017 şi până la zi, dar și alte penalități și despăgubiri.
În motivare, Black Waters SA a arătat că, în data de 16.07.2012, prin Hotărârea nr. 14/16.07.2012, Consiliul de Administraţie al CNAPMC a adoptat un contract-cadru privind serviciul de siguranţă – pilotaj. Ulterior, în 2015, reclamanta a devenit parte contractantă în vederea prestării acestui serviciu, contractul având valabilitatea de cinci ani şi posibilitatea de prelungire a termenului contractual.
Doi ani mai târziu, în 2017, Consiliul de Administraţie al Portului a adoptat o nouă hotărâre, ce a avut ca obiect tot un contract de prestări servicii de siguranţă – pilotaj, dar cu prevederi diferite în ceea ce priveşte termenul contractual, posibilitatea de prelungire a termenului contractual, modalitatea de lucru, modalitatea de calcul a prestaţiilor de pilotaj, modalitatea de facturare şi valoarea asupra căreia se raportează.
Mai spun reprezentanții firmei că noul contract a fost semnat de patru societăţi de pilotaj care, până atunci, nu au avut contract cu CNAPMC, iar de aici și nemulțumirea, deoarece Black Waters nu mai era singura firmă care să presteze acest serviciu, nu mai avea exclusivitate.
Practic, reprezentanții acestei societăți comerciale s-au simțit dați la o parte și au formulat o plângere prealabilă, în 2018, prin care au solicitat respectarea prevederilor contractuale, adică din contractul încheiat în 2015, înaintea modificărilor din 2017.
Cazul a ajuns în instanță, la Tribunal, unde firma a invocat toate pretențiile menționate mai sus.
Ce spun reprezentanții Portului Constanța
Reprezentanții CNAPMC au arătat că acțiunea societății reclamante este nefondată, iar modificările despre care vorbește, cele din 2017, privind contractarea mai multor societăți de pilotaj și schimbarea condițiilor, au fost determinate de o decizie emisă în 2016, de Consiliul Concurenţei. Ca urmare, a notificat reclamanta că prevederile din contractul de pilotaj CNAPM – 07725 – PTJ – 01/07.04.2015 privind modalitatea de lucru şi modalitatea de împărţire a banilor în funcţie de contravaloarea manevrelor efectuate de fiecare societate au devenit irelevante.
De asemenea, cei de la CNAPMC au mai arătat că, prin contract, aceasta nu s-a obligat să asigure firmei Black Waters un venit cert, ci un venit just, prin care să încaseze contravaloarea serviciilor de pilotaj prestate. Mai mult decât atât, modificarea modalităţii de stabilire a sumelor cuvenite corespunzător contravalorii manevrelor efectuate de societatea în cauză în luna de referinţă nu determină o reducere a veniturilor, dimpotrivă, existând posibilitatea de a încasa mai mult decât dacă sumele ar fi împărţite în cote egale.
Trecând peste alte detalii din timpul procesului început în 2019, în data de 10 iulie a.c., Tribunalul a respins acțiunea firmei reclamante ca fiind neîntemeiată.
„Respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Black Waters SA în contradictoriu cu pârâta Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare“, se arată în decizia judecătorilor, pe fond.
Reclamanta a declarat apel, pe 14 august, acesta urmând să se judece la Curtea de Apel.
Proiecte controversate în municipiu: bloc peste ruinele Cetății Tomis
Așa cum precizam la începutul articolului, în urmă cu câțiva ani, Ministerul Transporturilor a emis un ordin conform căruia Portul Constanța și-a înființat propriul compartiment pentru pilotaj, pentru a renunța la contractele cu firmele private.
Întrucât nu a mai fost rost să continue pe această linie moartă, firma Black Waters SA, care înainte era SRL, s-a reprofilat, devenind investitor imobiliar. Doar că proiectele sale nu prea au fost pe placul publicului.
De exemplu, intenționează să construiască un bloc cu regim de înălțime S+D+P+5-6E – locuire colectivă cu comerț la D+P – pe strada Mircea cel Bătrân nr. 47A, peste vestigii arheologice, în locul unde se afla Poarta Mare a cetății Tomis.
Consiliul Local a respins de mai multe ori proiectul privind adoptarea unui Plan Urbanistic de Detaliu (PUD), însă firma a chemat în judecată administrația locală și a câștigat, iar la sfârșitul lunii iunie a.c., aleșii locali l-au adoptat.
Date despre firmă
Societatea Black Waters a fost înființată în data de 9 aprilie 2014, având sediul pe Bulevardul Mamaia nr. 288 din municipiul Constanța. Administrator este Remus Alfredo Budur, care este și asociat cu 40% din capitalul social, alături de Gheorghe Lisandru, cu 50% din capitalul social, și de Ioan Claudiu Dobre, cu 10% din capitalul social. Cifra de afaceri raportată pentru anul 2024 a fost de 1.645.839 de lei, profitul de 151.278 de lei, iar datoriile, de 5.951.506 lei, cu 13 angajați.
Daniel ALBU
