În mod normal, un salariat care a cerut în instanță anularea unei decizii de concediere și care a câștigat definitiv procesul trebuie să-și reia postul cu toate atribuțiile și cu toate drepturile pe care le avea până în momentul concedierii. Vorbim de situațiile în care unui salariat i-a fost desfăcut contractul de muncă și care și-a câștigat dreptatea în instanță. Practica, însă, arată că au fost cazuri în care angajatorii au găsit diferite portițe pentru a nu permite reintegrarea acelor salariați sau au făcut-o mai mult formal.
Cazurile de demitere din funcție, pentru diferite motive, sunt destul de frecvente, începând de la nivel înalt (chiar și de la Guvern) până la cele mai mici firme private, iar cazurile ajung, în general, în atenția Inspectoratelor de Muncă și chiar în instanțe.
De asemenea, cu referire strict la dosarele ajunse pe masa judecătorilor spre soluționare, putem spune că au existat numeroase cazuri în care oamenii au acuzat că au fost dați afară în mod abuziv și au cerut să fie repuși în funcțiile avute anterior.
După procese lungi și anevoioase, unii au reușit, în cele din urmă, să câștige litigiile de muncă împotriva angajatorilor, doar că au avut surprize neplăcute, deși dețineau hotărâri definitive. În unele cazuri, și-au găsit posturile desființate.
Potrivit legislației muncii, neexecutarea corespunzătoare a hotărârilor de reintegrare poate atrage executare silită, daune compensatorii și chiar amenzi judiciare sau chiar dosare penale, pentru că poate îmbrăca o formă de infracțiune.
Avocații specialiști în Dreptul muncii arată că, în afară de aceste sancțiuni, este în avantajul angajatorului să reintegreze în muncă salariatul care a câștigat acest drept în instanță, pentru că hotărârea vine și cu unele obligații pentru angajator:
„Pe de o parte, vorbim despre reluarea postului deținut anterior concedierii, cu toate atribuțiile și drepturile prevăzute în contract, dar pe de altă parte, angajatorul trebuie să-i achite și salariile și alte drepturi bănești restante pentru toată perioada, de la desfacerea contractului de muncă până la repunerea în drepturi, la zi. Acest lucru înseamnă că este în dezavantajul angajatorului să întârzie reintegrarea salariatului, pentru că fiecare zi înseamnă penalități“, ne-a declarat avocatul Cătălin Niță din Baroul Constanța.
Despre situația în care salariatul trebuie să-și reia postul, însă între timp acesta a fost desființat, avocatul arată că există unele proceduri și în acest caz: „Dacă postul i-a fost desființat între timp, trebuie reintegrat și imediat să i se aducă la cunoștință desființarea postului, cu tot ce presupune acest lucru“, ne-a mai declarat Cătălin Niță.
De remarcat că, la o simplă analiză a mai multor cazuri de acest gen ajunse în instanță, angajatorii au mizat pe faptul că salariații ori nu-și cunosc toate drepturile, ori nu au de ales, fiind constrânși de împrejurări să accepte unele condiții de muncă noi, impuse de angajator ca pedeapsă pentru acțiunea din instanță.
Practic, în unele cazuri, salariatul este reîncadrat pe post, dar nu i se mai alocă nicio sarcină sau atribuție, postul este păstrat oficial, dar este golit de conținut, atribuțiile sale fiind redistribuite altor colegi, iar salariatului i se solicită să presteze cu totul alte activități decât cele specifice fișei postului funcției deținute anterior concedierii. Angajatul este izolat, i se restricționează accesul la instrumentele de lucru (calculator, e-mail, sisteme interne etc.) sau este mutat într-un birou necorespunzător.
Practic, angajatorul încearcă să transforme victoria salariatului într-o înfrângere, mizând pe disconfortul și presiunea psihologică create pentru a-l determina pe acesta să demisioneze, iar acest lucru este destul de frecvent.
Specialiștii susțin că dacă angajatorul nu respectă întru totul prevederile hotărârilor judecătorești, se poate apela la un executor judecătoresc pentru punerea în executare a hotărârii și, în paralel, poate fi demarată o nouă acțiune în instanță, prin care se pot cere daune însemnate.
Daniel ALBU
