O femeie cere evacuarea a mamei vitrege dintr-o locuință, după ce părinții ei au decedat. Vorbim despre noțiuni de drept civil destul de des întâlnite, în care bunurile sunt dezbătute între moștenitori.
În speță, la începutul acestui an, C.A. C. s-a adresat Judecătoriei Medgidia cu o cerere de evacuare a lui B. M. C., din apartamentul părinților ei, cea din urmă fiind cea de-a doua soție a defunctului, însă imobilul a fost cumpărat de tatăl ei împreună cu prima soție (mama reclamantei).
Femeia susține că pârâta, cea cu care tatăl ei s-a căsătorit după decesul mamei sale, nu are niciun drept să locuiască în apartamentul părinților ei, după moartea soțului.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat faptul că imobilul din care solicită evacuarea a fost dobândit în timpul căsătoriei părinţilor acesteia, decedați anii trecuți, iar pârâta, în calitate de soţie supravieţuitoare a defunctului (tatăl ei), nu are niciun titlu locativ, nu întruneşte condiţiile prevăzute de lege şi nu poate invoca dreptul de habitaţie al soţului supravieţuitor întrucât nu a locuit efectiv în imobil împreună cu tatăl reclamantei.
Mai mult decât atât, pârâta nu a locuit efectiv în locuința respectivă, întrucât deține o altă casă în care locuiește și unde şi-a declarat domiciliul cu ocazia reînnoirii cărţii de identitate în urma căsătoriei cu tatăl reclamantei şi schimbării numelui; adică, pe tot parcursul procedurii notariale şi-a declarat reşedinţa şi domiciliul în Topraisar.
De precizat că, într-o acțiune separată, reclamanta a cerut și anularea căsătoriei dintre femeia respectivă, pe care dorește să o evacueze, și tatăl ei.
La rândul ei, B.M.C., pârâta, a arătat că, de fapt, a locuit în imobilul disputat, în calitate de soţie a defunctului (tatăl reclamantei), iar după decesul acestuia a continuat să locuiască în imobil în calitate de soţie supravieţuitoare, precum şi faptul că până la partajarea averii succesorale are dreptul de locui în imobil şi nu poate fi evacuată din apartament.
Reclamanta contraatacă și, ca răspuns la întâmpinare, arată că relatările celeilalte femei nu corespund realității.
Însă pârâta a cerut suspendarea judecării acestei cauze până la soluționarea celuilalt proces civil, prin care aceeași reclamantă a cerut anularea căsătoriei.
În urmă cu câteva luni, instanța de fond a admis cererea de suspendare a acțiunii de evacuare, însă reclamanta a declarat recurs împotriva acestei decizii, urmând ca instanța să se pronunțe în zilele următoare.
Pentru a înțelege mai bine această speță, precizăm faptul că apartamentul disputat a fost cumpărat de tatăl reclamantei în timpul căsătoriei cu mama sa, adică înaintea căsătoriei cu cea de-a doua soție. Totodată, fiind vorba despre soțul supraviețuitor, conform legii, aceasta trebuie să primească o cotă parte din bunul imobil, restul revenind fiicei din prima căsătorie.
Daniel ALBU
