Am opinat, zilele acestea, că Poliția Locală a exagerat cu violența în cazul șoferului de TIR care a făcut prăpăd pe străzile din Constanța, lovind mai multe mașini, un autobuz, un stâlp, un scuar, un copac. Societatea s-a împărțit, iar, în două tabere: cei care au susținut că acțiunea a fost bună (a polițiștilor locali) și cei care au susținut că nu.
Din nou, aproape că m-a frapat violența limbajului și determinarea susținerii unei cauze sau a alteia. Din punctul meu de vedere, nu e nici o cauză: am opinat că Poliția Locală a acționat violent, rușinos! Și nu e prima dată (asta adaug acum). Opinia cum că Locala a acționat rușinos, de o violență extremă, o mențin, am spus-o de dinainte de a afla că șoferul TIR-ului era aproape de comă diabetică și nu știa ce se întâmplă cu el și ce face. Am citit comentarii (la postarea mea) de genul: “bine i-a făcut polițistul care l-a lovit cu picioare și i-a dat cu spray în nas”, “dacă era copilul tău… ce mai ziceai?”, “te crezi ziaristă și nu ești”, “dacă mureau oameni, ce mai ziceai?” etc. La toate astea, răspund așa: polițistul de la Locală a acționat heirupist, s-a crezut într-un film american în care salvează situația de un potențial șofer băut/drogat sau persoană care comite un atac terorist. Înțeleg emoția: doar ce a explodat, la Constanța, o dronă…
În realitate, polițistul local putea să se aleagă cu creierii spulberați dacă șoferul ar fi fost un atacator înarmat. În realitate, băgase piciorul prin geam și lovea șoferul, în loc să bage mâna și să deschidă din interior portiera (găsită ca scuză că era închisă…, dar geamul nu era “în peisaj”, deci putea acționa fără obstacole). În realitate, dacă ar fi fost un atac terorist, nu este competența Poliției Locale să intervină, din simplul motiv că nu are pregătire în acest sens. Concluzie: a fost un act gratuit de vitejie pe care unii polițiști de la Națională îl aplaudă din alte motive decât cele de solidaritate sau obiectivitate: își imaginează că, aplaudând acum Locala (pe care în realitate nu o suportă și o văd ca fiind inutilă), vor fi scuzați/ îndemnați să folosească fermitatea în acțiune ca pretext pentru viitoare eventuale acte de violență gratuită.
Sunt oameni care spun: “în America, întâi te împușcau, dacă nu respectai somația Poliției, apoi verificau starea ta de sănătate”. Da, e fermitatea Poliției pe care o dorim, dar, să fim realiști: toate au o limită. Iar atunci când din fermitate rezultă victime nevinovate, nu e în regulă și se poate ajunge la tulburări sociale care pot scăpa de sub control. Iar aici mă refer la modelul America, unde fermitatea Poliției a dus la împușcarea unui bărbat de culoare (a decedat), situație urmată de proteste parcă fără de sfârșit și erodarea gravă a imaginii Poliției… Detaliile, dacă sunteți pasionați de modelul America, sunt la un click distanță pe “Sfântul Google”.
Revenind la Constanța: am compasiune și față de polițistul local. A crezut că face un bine. Sunt oameni care cred că a făcut bine. Dar, șoferul de TIR lovise deja mai multe mașini în goana lui nebună și se oprise deja într-un copac. TIR-ul nu mai pleca nicăieri. Era, repet, “plantat” în copac. Cu motorul pornit, corect, dar fără posibilitate să mai plece. Deci… la ce au ajutat picioarele în figură?! Pe cine servea polițistul local?! Servea mulțimea supărată pe situația deja creată? Îi răcorea pe cei nervoși că au fost distruse mașini, că au fost rănite două persoane?!
Rușine, Poliția Locală! Asumați-vă greșeala, recunoașteți că ați greșit și nu vă mai agățați de scuze pe care doar cetățeni care nu vă știu atribuțiile și câtă pregătire aveți pentru situații de genul vi le conferă!
Alexandra CUCU
