10 ani şi 2 luni închisoare – este pedeapsa pe care a primit-o la Curtea de Apel Constanța Dietzel Johannes Michel Robert, decizia fiind definitivă. A fost prins cu droguri asupra sa, iar el a prezentat niște prescripții medicale eliberate în Germania, care ar fi atestat că are voie să consume canabis, Însă, autoritățile din România au descoperit alte amănunte care nu prea au întărit declarațiile inculpatului.
Totul a avut loc la data de 15.09.2024, când, în jurul orei 8.00, inculpatul s-a prezentat la Punctul de Trecere a Frontierei Ostrov, la volanul unui autovehicul, cu intenţia de a ieşi din ţară.
Ce au găsit polițiștii în mașină
Cu această ocazie, sesizând că în interior era prezent un miros înţepător, specific fumului plantei de canabis, lucrătorii de poliţie de frontieră au procedat la efectuarea unui control amănunţit al autoturismului în care se afla inculpatul, astfel descoperind cantitatea totală de 76,87 gr. substanţă vegetală de culoare verde – olive, cu miros înţepător, ascunsă în diverse compartimente ale habitaclului, dar şi în bagajele inculpatului, precum şi un dispozitiv de mărunţit tip „grinder”, ce prezenta urme de substanţă vegetală.
În acest sens, în cotiera vehiculului a fost găsit un recipient de culoare roşie, inscripţionat „Oxy gum”, ce conţinea în interior 3,04 g de substanţă vegetală verde – olive, cu miros înţepător şi un dispozitiv de mărunţit tip „grinder”, ce prezenta urme de substanţă vegetală
Ulterior, fiind întrebat de către organele de ordine publică dacă mai deţine şi alte substanţe asemănătoare celor identificate, conducătorul auto a scos din spatele cotierei o casoletă metalică dreptunghiulară prevăzută cu capac din plastic transparent în care se afla o pungă din material plastic transparent, ruptă la un capăt, având în interior 25,80 g de fragmente vegetale, precum şi o pungă din material plastic sigilată, tip zip – lock, ce conţinea 7,92 g fragmente vegetale cu aspect şi miros de canabis.
Continuând controlul, lucrătorii poliţiei de frontieră au descoperit un recipient cilindric din plastic în care se aflau 43,15 substanţă vegetală de culoare verde – olive cu miros înţepător, specific mugurilor de cannabis transportată într-o geantă tip troller aflată în partea din dreapta faţă jos a autoturismului.
A prezentat prescripții medicale
Cu privire la aceste substanţe, încă din momentul depistării sale, inculpatul a relatat că reprezintă cannabis, au fost cumpărate Germania din diferite magazine autorizate în acest scop şi le-a avut asupra sa pe toată durata călătoriei, prezentând un număr de 35 de înscrisuri în limba germană despre care a afirmat că reprezintă prescripţii medicale, chitanţe, facturi şi alte documente ce atestă că ar avea dreptul de a consuma canabis în scop medical, la indicaţiile unui medic.
Lucrătorii de poliţie au mai identificat şi un dispozitiv tip GPS marca Garmin, despre care inculpatul a relatat că l-a utilizat pe timpul deplasării din Germania până la locul depistării, intenţia sa fiind aceea de a ajunge în oraşul Dobrich din Rep. Bulgară, unde locuieşte mama sa. Ca şi document de identitate, inculpatul a prezentat o carte provizorie de identitate emisă de autorităţile germane, declarând că a pierdut toate actele, inclusiv permisul de conducere.
Fiind testat cu aparatul Drugtest, inculpatul a fost depistat pozitiv la substanţa THC-5, motiv pentru care a fost condus la spital în vederea recoltării de probe bilogice.
Conform Buletinului de analiză toxicologică şi raportului de expertiză medico-legală, în proba de sânge ridicată de la inculpat s-a constatat prezenţa substanţei THC, THC-OH, THC-COOH, iar în proba de urină, prezenţa canabinoizilor, concluzionându-se astfel că, la data depistării sale, capacitatea inculpatului de a conduce autovehicule pe drumurile publice era afectată de substanţele psihoactive anterior menţionate sub influenţa cărora se afla.
Ce prevede legea din România cu privire la folosirea canabisului în scop medicinal
Curtea de Apel Constanța a făcut trimitere la posibilitatea legală, recunoscută pe teritoriul României, de a efectua operaţiuni cu canabis, drog aflat sub control naţional, în scopul utilizării medicale a acestuia, în acest sens fiind prevăzute condiţiile concrete în care aceste activităţi pot fi întreprinse.
O primă condiţie expres prevăzută de lege este cea vizând existenţa unei prescripţii medicale (art. 37 alin. 1 din L. nr. 339/2005 şi art. 22 alin. 1 din Legea nr. 143/2000) eliberate conform cerinţelor legale detaliate în alin. 2-4 ale art. 37 din L. nr. 339/2005 şi Normele Metodologice de aplicare a acestei legi (art. 32 şi urm. din H.G. nr. 1915/2006).
Această condiţie de formă este însoţită de una de fond, esenţială pentru stabilirea existenţei infracţiunilor din prezenta cauză şi care limitează sfera plantelor şi substanţelor şi stupefiante şi psihotrope care pot fi prescrise medical.
Astfel, Curtea a notat disp. art. 38 alin. 1 din Legea nr. 339/2005, potrivit cărora „plantele şi substanţele prevăzute în tabelele II şi III din anexă pot fi prescrise pacienţilor în conformitate cu prevederile art. 37, numai sub formă de preparate farmaceutice, realizate industrial sau în farmacie (…)” și „ Prescripţia medicală pentru preparatele stupefiante şi psihotrope poate fi emisă, pentru tratamentul în ambulatoriu, de medici (…)” şi „Formularele prescripţiilor medicale pentru preparatele care conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 sunt de culoare galbenă(…)”, precum şi disp. art. 45 şi art. 49 din aceleaşi Norme metodologice – „Cantitatea de medicamente deţinută de călătorii internaţionali pentru tratamentul personal nu se consideră export şi nici import.”, „Art. 49 Persoanele fizice care intră pe teritoriul României cu medicamente ce conţin substanţe din tabelul II din anexa la Legea nr. 339/2005 au obligaţia de a face dovada că le deţin în mod legal, prin prezentarea unei prescripţii medicale, a unui certificat medical sau a unui certificat pentru deţinerea medicamentelor cu conţinut stupefiant şi psihotrop. Cantitatea totală a medicamentelor deţinute nu poate depăşi necesarul de tratament prevăzut în documentul prezentat”, care tratează situaţia preparatelor de farmacie şi a medicamentelor cu conţinut stupefiant şi psihotrop, iar nicidecum a plantelor cu asemenea caracteristici.
”Sintetizând şi pentru a finaliza analiza precedentă, pe teritoriul României şi potrivit legislaţiei naţionale, pacientul nu va primi indicaţia terapeutică de a fuma canabis sau alte plante conţinând substanţe stupefiante şi psihotrope şi nici de a le consuma pe acestea în alte modalităţi, cum ar fi ingestia lor, iar dacă legea altor state permite sau autorizează asemenea conduite terapeutice, inculpatul are dreptul de a le adopta numai pe teritoriul respectivului stat. Prin urmare, contrar primei instanţe, reţinând că inculpatul nu avea dreptul de a desfăşura operaţiunile cu cannabis prezentate în rechizitoriu, constată că infracţiunile prevăzute de Legea nr. 143/2000 şi pentru care a fost dispusă trimiterea sa în judecată există, au fost săvârşite de inculpat cu intenţia indirectă, iar acesta a acţionat în mod imputabil şi nejustificat, astfel încât urmează a fi antrenată răspunderea sa penală şi pentru comiterea acestor infracţiuni”, potrivit Curții de Apel Constanța.
Amănuntele care l-au dat de gol
Curtea de Apel a precizat că nu a identificat o potenţială eroare de drept care să facă neimputabile acţiunile inculpatului câtă vreme, după cum a arătat judecătorului de drepturi şi libertăţi, acesta nu s-a interesat de legislaţia română, omisiunea fiindu-i imputabilă. De asemenea, cauza de neimputabilitate nu este suficient să fie invocată, ci trebuie şi probată, astfel că se impune ca inculpatul să facă dovada formei legislative despre care are cunoştinţă şi care nu se conciliază cu legislaţia în concret aplicabilă, iar eroarea nu se confundă cu dubiul, îndoiala.
”Mai mult faţă de cele de mai sus, inculpatul cunoştea că operaţiunile cu canabis sunt interzise pe teritoriul României, declarând că în avion nu îi era permis să deţină asemenea substanţe, dar nu a explicat în raport de ce împrejurare – alta decât prescripţia medicală, pe care ar fi deţinut-o şi în cazul unei deplasări cu avionul – şi-a format convingerea că pe cale terestră acestea ar fi fost tolerate.
După cum în mod corect a susţinut şi procurorul, şi aprecierea instanţei de apel este că inculpatul intenţiona să pună în circulaţie cannabisul descoperit asupra sa, concluzie ce poate fi în mod rezonabil sintetizată din faptul depistării inculpatului cu cantitatea totală de 76,87 g cannabis dispusă în diferite recipiente care au fost transportate în compartimente distincte ale autoturismului şi bagaje, coroborat de faptul că inculpatul nu a prezentat poliţiştilor de frontieră încă de la început întreaga cantitate de droguri aflată asupra sa, parte dintre acestea fiind identificate în urma controlului desfăşurat asupra bagajelor inculpatului, dar şi de faptul că drogurile, a căror provenienţă inculpatul învederează că era licită, nu erau etichetate de furnizorul autorizat, fiind lipsite de explicaţii desigilarea recipientelor furnizorului, extragerea canabisului din acestea, introducerea şi transportul acestuia în alte recipiente, în diverse cantităţi. De asemenea, cantitatea semnificativă de droguri descoperite asupra inculpatului şi explicaţia neverosimilă că o parte din aceasta urma a fi lăsată într-o locație, fiind excesivă pentru cele circa. 5 zile cât ar fi durat călătoria chiar în condiţiile unui consum exagerat, conduc la concluzia că drogurile urmau fi puse în vânzare de către inculpat”, potrivit judecătorilor.
Liliana BELCIUG
