Apariția unui copil este o binecuvântare pentru toate cuplurile, însă nu toate au șansa să aducă pe lume un bebeluș. Dar cei care nu reușesc să aibă, natural, un copil și, totuși, își doresc își mărească familia, se îndreaptă către Direcțiile Generale pentru Protecția Copilului, pentru a demara procedurile de adopții. Așa cum multe familii din Constanța au făcut-o, în acest an.
În cursul anului 2023 au fost depuse 66 de cereri în vederea obținerii atestatului de adoptator / familie aptă să adopte, dintre care 50 de cereri au fost soluționate pozitiv, iar 16 sunt în curs de soluționare. De asemenea, au fost înregistrate 61 de încuviințări ale adopției (copii adoptați).
Românii au început să adopte și copii mai mari de 7 ani, lucru care nu prea se întâmpla în anii din urmă, preciza, în luna august a.c., Elena Tudor, președinta Autorității pentru Protecția Copilului și Adopție, la o emisiune radio.
Din fericire, în ultimii zece ani, legislația pentru adopția copiilor s-a schimbat de două ori, iar în prezent un copil poate fi adoptat într-un an. Părinții adoptatori au dreptul să stea acasă doi ani, în concediul de acomodare cu copilul.
Datele de la Protecția Copilului și Adopție arată că, în 2022, au fost adoptați 1.541 de copii, în România, aproape dublu față de 2012, când au fost adoptați 892 de copii.
Pentru că procedura privind declararea copiilor drept adoptabili a fost și ea simplificată și nu i se mai caută rudele de până la gradul patru, a crescut numărul acestora din sistemul de protecție.
Care sunt condițiile
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului din Constanța ne-a precizat ce pași trebuie urmați pentru ca o familie de la malul mării să adopte un copil.
Poate adopta persoana care nu se află în următoarele situaţii, acestea constituind interdicţie la adopţie:
- a fost condamnată definitiv pentru o infracţiune contra persoanei sau contra familiei, săvârşită cu intenţie, precum şi pentru infracţiunea de trafic de persoane sau trafic şi consum ilicit de droguri;
- al cărei copil beneficiază de o măsură de protecţie specială sau care este decăzută din drepturile părinteşti;
- nu are capacitate deplină de exerciţiu (persoana sub 18 ani, interzisul judecătoresc – persoana care nu are discernamântul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienaţiei ori debilităţii mintale);
- are boli psihice sau handicap mintal;
- care doreşte să adopte singură şi al cărei soţ este bolnav psihic, are handicap mintal sau se găseşte în una dintre situaţiile prevăzute la punctele 1. şi 2.
Copilul poate fi adoptat până la dobândirea capacităţii depline de exerciţiu (18 ani). Cu toate acestea, poate fi adoptată, în condiţiile legii, şi persoana care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu, dacă a fost crescută în timpul minorităţii de cel care care doreşte să o adopte. Nu poate fi adoptat copilul ai cărui părinţi fireşti nu au împlinit 14 ani.
Adoptatorul trebuie să fie cu cel puţin 18 ani mai în vârstă decât adoptatul. Pentru motive temeinice, instanţa de tutelă poate încuviinţa adopţia chiar dacă diferenţa de vârstă dintre adoptat şi adoptator este mai mică decât 18 ani, dar nu mai puţin de 16 ani.
Două persoane nu pot adopta împreună, nici simultan şi nici succesiv, cu excepţia cazului în care sunt soţ şi soţie. Adoptatorul sau familia adoptatoare trebuie să îndeplinească condiţiile materiale şi garanţiile morale necesare creşterii, educării şi dezvoltării armonioase a copilului. Acestea se atestă de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, care emite un atestat în acest sens. Obţinerea atestatului nu este necesară pentru adopţia persoanei care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu sau pentru adopţia copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv.
Mihaela GIUGLEA



























