Au trecut mai bine de 10 ani de când a început calvarul judiciar pentru Elena Marinela Negulici, fostul director economic al Centralei Nuclearelectrice (CNE) Cernavodă. După ce și-a dovedit nevinovăția și a fost achitată definitiv, lupta ei cu statul român pentru obținerea de despăgubiri continuă, iar dosarul s-a mutat la București, unde urmează să se dea o decizie definitivă. Termenul de judecată în această ultimă fază a procesului va avea loc la începutul anului viitor.
Așa cum arătam recent, Curtea de Apel Constanța i-a dat câștig de cauză fostei directoare a departamentului Economic al CNE Cernavodă, obligând statul să îi plătească daune materiale și morale. Totuși, Ministerul Finanțelor, reprezentând statul român, nu a acceptat această decizie și a atacat-o cu recurs, procedură obligatorie dealtfel. Spunem ”obligatorie” fiindcă orice companie cu acționariat de stat și orice instituție publică, în astfel de situații, are obligația să epuizeze toate căile legale de atac, într-un astfel de proces, în caz contrar ar putea fi trase la răspundere de Curtea de Conturi.
Astfel, procesul daunelor solicitate de reclamantă a intrat în ultima sa etapă. Dosarul a plecat de la instanțele constănțene, fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) la sfârșitul lunii iunie a acestui an. Magistrații instanței supreme au fixat deja primul termen de judecată pentru începutul anului viitor, mai exact pe 28 ianuarie 2027.
Ce sume sunt în joc la Înalta Curte
Până în prezent, judecătorii ambelor instanțe, de fond și de apel, s-au pronunțat diferit asupra acestui caz privind daunele. Reamintim că instanța de apel schimbase complet prima hotărâre (care îi respinsese Elenei Negulici cererea) și hotărâse să îi acorde reparații financiare pentru anii petrecuți prin tribunale, adică mai bine de zece ani.
Judecătorii constănțeni au stabilit ca statul să îi returneze banii cheltuiți pe avocați, să îi plătească dobânzi pentru economiile care i-au fost ținute sub sechestru aproape opt ani și să îi achite diferențele de salariu din lunile în care a fost retrogradată din funcție.
Pe lângă recuperarea acestor pierderi financiare, i-au fost acordate și daune morale de 30.000 de lei pentru suferința îndurată, deși fosta directoare solicitase inițial o sumă mult mai mare pentru trauma controlului judiciar și a procesului.
Acum, rămâne de văzut dacă judecătorii de la instanța supremă vor menține ultima decizia luată la Constanța, care a fost în favoarea reclamantei, sau vor schimba din nou sumele pe care statul trebuie să i le plătească. Verdictul final al acestui scandal prelungit va fi pronunțat anul viitor.
Cum justifică reclamanta pretențiile civile
Elena Marinela Negulici arată că în anul 2016, era angajata la Nuclearelectrica, iar întreaga sa carieră profesională a fost în beneficiul acestei societăţi. În anul 2015 a ieşit la pensie pentru limită de vârstă, însă a continuat relaţia de munca, în baza unui contract pe perioada determinată. Iniţial, a fost reangajată pe funcţia pe care o avusese, de Director economic al Sucursalei CNE Cernavodă, pentru ca apoi, în noiembrie 2015, să treacă pe funcţia de expert principal.
Datorită experienței pe care o avea în funcţia de director economic, pănă la organizarea concursului de ocupare a acestei funcţii, angajatorul a numit-o cu delegație (temporar), din nou, pe postul de Director Economic pentru perioada 17.11.2015 -17.05.2016, timp de 6 luni.
Problemele au apărut însă pe fondul existenţei dosarului deschis de DNA, în 2016. În data de 19 februarie 2016, a adus la cunoştinţa SN Nuclearelectrica faptul că prin intermediul Ordonanţei DNA s-a luat măsura controlului judiciar, cu obligaţia de a nu desfasura nicio activitate la angajator, astfel că a încetat numirea cu delegație în funcţia de Director economic, fiind trecută pe funcţia de expert principal, apreciindu-se ca existenţa dosarului penal este incompatibilă cu funcţia de conducere, cu atât mai mult cu cât era în vigoare şi măsura controlului judiciar ce viza acest aspect.
În 2016, angajatorul a dispus şi suspendarea contractului individual de muncă, pe perioada controlului judiciar, care, ulterior, a fost revocat. Totuşi, angajatorul a decis menţinerea suspendării contractului de muncă pe durata procesului penal.
Pe 9 martie 2016 a fost trimisă în judecată, alături de alţi colegi, într-un dosar penal în care s-a dovedit ulterior, prin hotărâre definitivă, că faptele de care erau acuzați nu existau.
În luna martie 2018, Nuclearelectrica a decis încetarea suspendării contractului său de muncă şi încetarea de drept a raportului de muncă începând cu 11.03.2018. În acest context, a rămas fără posibilitatea de a-şi relua activitatea profesională care, din cauza deciziei de suspendare, s-a incheiat cu doi ani mai devreme decât ar fi trebuit.
În perioada procesului penal, soţul său, bolnav de cancer, a decedat, reclamanta nefiind în starea psihică şi fizică de i fi alături, aşa cum s-ar fi cuvenit. Totodată, s-a îmbolnăvit, pe fondul presiunii extreme generate de acuzația penală. La scurt timp după decesului soţului meu, a decedat şi mama sa.
În atare condiţii, a apreciat reclamantă că statul român este responsabil pentru efectele negative, materiale si morale, suportate din cauza existenţei procesului penal.
Daniel ALBU
Citește și:
