Unul dintre cele mai controversate litigii imobiliare din Constanța, înregistrate în ultima perioadă, are în centru un teren de 1.000 de metri pătrați din cartierul Palazu Mare și se apropie de un final cumva previzibil. Vorbim despre un caz despre care s-a mai scris, în care o o femeie a revendicat terenul disputat pe baza unui act de donație vechi din anul 1994, dar pe care nu l-a înscris niciodată în Cartea Funciară. După ce a pierdut în faza de fond, acum a pierdut și în apel.
Așa cum am mai arătat într-un articol publicat în primăvara acestui an, este vorba despre o revendicare imobiliară făcută de o femeie, locuitoare a cartierului Palazu Mare, care a primit cu titlu de donație un imobil-teren pe strada Theodor Pallady nr. 4. Deși actul de donație era mai vechi, de pe la începutul anilor 90, ea nu l-a înregistrat niciodată oficial pentru a-l face public și pentru a beneficia de avantajele acestei proceduri legale.
Vorbim despre un proprietar inițial care a dat terenul unei persoane în 1994, prin donație, iar apoi l-a vândut altcuiva, respectiv unei firme, 2 ani mai târziu, în 1996. În astfel de cazuri, Codul Civil prevede că terenul aparține celui care și-a trecut primul proprietatea în Cartea Funciară, adică cel care a făcut public dreptul de proprietate asupra terenului.
Firma respectivă, care are calitate de pârâtă în proces, a fost prima care și-a înscris dreptul de proprietate asupra aceluiași teren, în registrele statului.
Din acest motiv, reclamanta a dat în judecată investitorul respectiv, societatea Navalex Plus SRL, cerându-i să îi elibereze terenul în suprafață de 1.000 de metri pătrați pe care societatea începuse deja să construiască un bloc.
Femeia și-a bazat întreaga solicitare tocmai pe acel contract de donație autentificat încă din anul 1994. Ea a susținut în fața judecătorilor că este proprietara de drept și că firma a intrat abuziv pe proprietatea sa, ridicând clădiri fără niciun acord.
Șocul cel mare a venit în momentul în care a verificat actele de la OCPI și a descoperit că terenul apărea ca aparținând societății în cauză, deși ea nu îl vânduse niciodată, dar nici nu-l intabulase.
Ce spune investitorul
De cealaltă parte, reprezentanții Navalex Plus SRL au explicat că au cumpărat terenul în mod legal, prin tranzacții succesive care au început în anul 1996. Mai mult, în schemă a apărut și o a doua firmă, Stejarul SRL, care deține un drept de folosință asupra terenului pentru a ridica acolo locuințe colective.
În final, Tribunalul a respins cererea femeii, considerând că firmele sunt proprietarii legali în raport cu evidențele oficiale.
Reclamanta respectivă a atacat, ulterior, sentința Tribunalului la instanța superioară, unde s-a judecat apelul acesteia.
Luni, 21 septembrie, Curtea de Apel a analizat argumentele aduse prin cererea de apel și a concluzionat că prima instanță a interpretat și aplicat corect dispozițiile legale în materie civilă.
Cartea Funciară a făcut diferența
Hotărârea Curții de Apel a subliniat faptul că opozabilitatea față de terți se realizează prin înscrierea în Cartea Funciară. Deși reclamanta deținea un act de donație încheiat în anul 1994, cu doi ani înainte ca proprietarul inițial să vândă același teren unei alte persoane, lipsa intabulării i-a fost nefavorabilă, iar instanța a înclinat balanța în favoarea societății pârâte.
Magistrații au reținut că reprezentanții Navalex Plus SRL și cei ai firmei Stejarul SRL (care deține un drept de folosință pentru ridicarea locuințelor colective) au acționat ca niște cumpărători de bună-credință.
La momentul tranzacțiilor succesive, care au stat la baza dobândirii proprietății de către societăți, terenul figura în registrele publice ale statului ca fiind liber de orice sarcini. Astfel, legea îl protejează pe cel care își face primul public dreptul de proprietate, oferindu-i un titlu preferabil, independent de vechimea actelor neînregistrate.
Recursul – ultima carte
Procesul nu este încă închis definitiv, iar reclamanta mai are o cale de atac – recursul. Reclamanta are la dispoziție dreptul de a formula recurs în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei, cererea urmând să fie depusă tot la Curtea de Apel Constanța. Rămâne de văzut dacă aceasta va alege să uzeze de această ultimă cale ordinară de atac sau dacă va accepta soluția actuală.
De precizat că pe rolul instanțelor aceeași societate investitoare, SC Navalex Plus SRL, a fost chemată în judecată de Asociația Palazu Mare, care a solicitat stoparea acestui proiect. În urmă cu un an, Tribunalul a decis suspendarea autorizației de construire emisă în 2024, iar în continuare se așteaptă soluționarea definitivă a acestei acțiuni, dar mai sunt și altele similare.
Navalex Plus SRL a fost înființată în data de 16 octombrie 2007, având sediul pe strada Bobâlna nr. 29 din cartierul Palazu Mare, municipiul Constanța. Administratori și asociați sunt Constantin Micu (60% din capitalul social) și Luminița Micu (40%). Cifra de afaceri raportată pentru anul 2023 a fost de 870.594 de lei, pierderile de 76.162 de lei și datoriile, de 4.048.965 de lei, cu trei angajați.
Daniel ALBU
Citește și:
