Aparat de testare COVID-19, funcţional la Spitalul de Pneumoftiziologie: şase cadre medicale vor efectua testări în fiecare zi

0
1214

Veşti bune pentru constănţeni! Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie din Constanţa are, începând de luni, 27 aprilie a.c., aparatura necesară în vederea depistării infecţiei  cu SARS-CoV-2.  Laboratorul de Analize Medical (LAM) al unităţii de tratament a fost dotat cu echipamente de ultimă generaţie. Discutăm despre un pas uriaş pentru medicii constănţeni. Pacienţii vor putea primi rezultatele într-un timp mult mai scurt, iar cadrele medicale vor putea susţine cu succes munca de triaj derulată de către colegii lor care îşi desfăşoară activitatea în unitatea sanitară.

Conducerea Spitalului de Pneumoftiziologie din Palazu Mare a depus toate eforturile posibile pentru a fi montat, în cel mai scurt timp, un echipament medical sosit tocmai din Germania. Discutăm despre un extractor automat (GenoXtract®) care a devenit operaţional încă de joi, 23 aprilie. Compania CELCO a fost cea care a reuşit să aducă cât mai repede acest aparat în Constanţa. Prioritatea zero a cadrelor medicale a fost şi rămâne grija faţă de pacienţi şi dorinţa de a asigura asistenţă medicală la cel mai înalt nivel calitativ la Constanţa. Rezultatele sunt cu atât mai impresionante cu cât judeţul Constanţa înregistrează cele mai multe cazuri de pacienţi vindecaţi de COVID-19.

Faptul că testele se pot face şi la Spitalul de Pneumoftiziologie din Constanţa înseamnă că specialiştii din sănătate vor câştiga foarte mult timp în realizarea anchetelor epidemiologice. Vor afla mult mai repede cine este infectat cu acest coronavirus, iar persoanele care au intrat în contact cu un pacient infectat vor putea fi depistate şi izolate mult mai repede. Asta înseamnă că lanţul de transmitere a acestui coronavirus va fi întrerup mult mai devreme. De altfel, specialiştii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au anunţaţ faptul că testarea cât mai rapidă a celor care sunt suspecţi de infectare cu noul coronavirus este o măsură esenţială pentru a împiedica răspândirea COVID-19. Un singur aparat medical GenoXtract®, dotat cu o lampă UV integrată, poate face până la 12 extracţii automate de tip ARN (acidul ribonucleic –n.r.), într-un ciclu de 40 minute. Extracţiile acestea sunt introduse ulterior în RT-PCR şi rezultatele sunt apoi gata în maxim trei ore, cu tot cu validarea şi eliberarea lor. Discutăm despre testele moleculare, cu o precizie mult mai mare decât testele rapide. Chiar dacă presiunea şi responsabilitatea este uriaşă, medicii constănţeni sunt motivaţi să lupte cu toate resursele pentru a ieşi învingători.

Dr. Viorica Cojocaru, medicul coordonator al Laboratorului de Analize Medicale din cadrul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie din Constanţa

 „Aparatul are două componente. Un extractor poate face simultan 12 extracţii de ARN, într-un interval de 40 de minute. Noi mai aşteptăm un extractor de aceeaşi capacitate şi în total vom putea efectua 24 de extracţii în acest interval. Cu timpii necesari, pentru pregătirea probelor, putem spune că ajungem la o oră. Dimineaţa putem face 4 extracţii a câte 24 de teste. Toate se pun în Real Time (RT) PCR, FlouroCycler®XT, aparat care eliberează rezultatele într-un interval de două ore. Să spunem maxim trei ore şi cu validarea şi eliberarea rezultatelor”, a  declarat, pentru Focus Press, dr. Viorica Cojocaru, medicul coordonator al Laboratorului de Analize Medicale din cadrul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie din Constanţa. Cadrele medicale au la acest moment un singur extractor funcţional în Laboratorul unităţii sanitare, cu 12 canale, la care se pot face 48 de extracţii într-o singură zi. Medicii sunt bucuroşi pentru că acum au aparatura necesară în vederea efectuării testelor COVID-19. De accentuat faptul că spitalul urmează să primească din Germania şi cel de-al doilea aparat GenoXtract. Unitatea sanitară dispune de 500 de kituri de extracţie, iar numărul acesta va fi suplimentat în cazul în care va fi nevoie.

Şase cadre medicale vor munci în fiecare zi

Aparatura va fi utilizată de şase cadre medicale, personal pregătit în acest sens. “Suntem şase persoane: doi medici, două cadre medii, cu studii superioare de scurtă durată şi doi asistenţi principali Laborator Clinic. În data de 23 aprilie s-a făcut prima extracţie, iar astăzi (luni, 27 aprilie –n.r.), sub supravegherea reprezentantului firmei, am făcut şi noi. La cele două extracţii efectuate am făcut şi RT-PCR (teste de diagnostic molecular -n.r.). Au ieşit şi rezultatele şi le-am imprimat. 22 de teste au fost efectuate personalului sanitar din unitatea noastră, iar rezultatele sunt negative”, ne-a menţionat dr. Cojocaru. De specificat şi faptul că testările nu se fac contracost, ci strict pentru pacienţii unităţii sanitare. “Echipamentul este sponsorizat de compania CELCO şi va fi folosit pentru pacienţii spitalului”, a declarat dr. Cojocaru. Laboratorul îşi desfăşoară activitatea în fiecare zi, în intervalul orar 08.00-20.00. Cadrele medicale au fost organizate în două ture, respectiv 08.00-14.00 şi 14.00-20.00. “Laboratorul este funcţional inclusiv sâmbăta şi duminica pe toată perioada stării de urgenţă. Aparatul este în cadrul Laboratorului de Analize Medicale al Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie din Palazu Mare”, a declarat dr. Cojocaru.

Peste 200 de medici, testaţi pentru COVID-19. Testele rapide au fost primite de la DSP

Medicii au fost testaţi înainte ca extractorul să devină funcţional. “La angajaţi am făcut teste rapide de detectare a imunoglobulinelor pe care le vom repeta la un interval de 11 zile de la prima testare. Prima testare a avut loc pe 13 aprilie. Am început şi seria a doua de testări la cei care au împlinit cele 11 zile de la prima testare. Testările se fac la toţi angajaţii, respectiv 210 de salariaţi ai spitalului. Testele au fost furnizate de către Direcţia de Sănătate Publică. Toate rezultatele au fost negative”, susţine dr. Cojocaru Viorica.

Care este diferenţa dintre testele rapide şi testele moleculare?

Testele de diagnostic molecular (Real Time PCR) detectează antigenul, virusul, iar testele rapide detectează anticorpii. Testele rapide pot identifica atât anticorpii de tip IgM, cât și cei de tip IgG. “Testele moleculare detectează ARN-ul din virus. Testele rapide detectează anticorpii. După ce organismul a venit în contact cu antigenul, cu virusul, în măsura în care organismul este suficient de sănătos, el începe să fabrice imunoglobuline. Este un mecanism de apărare faţă de acest virus. Întâi apar, în faza acută, imunoglobulinele M (IgM), după care, în faza de convalescenţă şi vindecare, imunoglobulinele G (IgG). Noi deţinem un aparat de dozare a acestor imunoglobuline. Aparatul, un analizor automat de chemiluminiscenţă (emisiune de lumină care însoțește unele reacții chimice -n.r.), a fost sponsorizat de Administraţia Portuară Constanţa, împreună cu 200 de teste de dozare IgM şi IgG. Chiar am efectuat teste la bolnavii confirmaţi COVID-19, prin RT-PCR, şi am obţinut dozări. Să ştiţi că, într-o primă fază, în care antigenul se află cantonat la nivelul nasului, testele rapide de imunoglobuline pot ieşi negative. Abia după 7-10 zile încep să apară şi imunoglobulinele. Testările moleculare sunt cele care detectează antigenul”, ne-a explicat dr. Cojocaru. Pacienţii trebuie să înţeleagă că sunt bolnavi doar atunci când au virusul la nivelul cavităţii nazale sau la nivelul faringelui. „În această fază, imunoglobulinele sunt negative, pentru că organismul nu a avut încă timp să le fabrice, să le producă. Abia după 7-10 zile de la detectarea virusului pot să apară şi aceste imunoglobuline, dovadă a trecerii prin boală”, ne-a explicat dr. Cojocaru. De ce la unii pacienţi rezultatele sunt negative, în primă fază, şi apoi devin pozitive? “Organismul nu apucase să îşi fabrice aceste arme de apărare împotriva virusului. Îi este şi lui necesar un număr de zile”, a declarat dr. Cojocaru.

Echipament cu multiple utilităţi       

Este cea mai benefică investiţie de până acum pentru unitatea sanitară ţinând cont de faptul că testele moleculare sunt cele mai precise. “Pentru noi este o investiţie benefică. După apusul epocii COVID, noi vom putea face cu aceste echipamente teste moleculare pentru Mycobacterium Tuberculosis şi nu numai. Mă refer aici la detecţia germenilor secretori de carbapenemaze, dintre fungi detecţia de Aspergillus şi alte 6 virusuri. De aceea am şi optat pentru acest echipament. Va avea multiple utilităţi. După ce se termină toată această pandemie, noi ne vom vedea de obiectul nostru al muncii de toate zilele, adică Tuberculoza şi celelalte afecţiuni pulmonare. Mulţumim sponsorilor celor două echipamente, respectiv Administraţia Portului şi compania CELCO, dar şi conducerii spitalului care a depus toate eforturile şi şi-a folosit toate pârghiile de care a dispus pentru dotare şi achiziţionare de consumabile şi echipamente de protecţie. Doresc să mulţumesc şi personalului Laboratorului de Analize Medicale, personal care a înţeles importanţa aportului nostru şi a dovedit unitate şi întrajutorare”, a conchis dr. Cojocaru.

LAM, statut de Laborator Regional de Referinţă în diagnosticul TB: deserveşte judeţele Constanţa, Tulcea şi Brăila

Laboratorul de Analize Medicale al Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Constanţa are statutul de Laborator Regional de Referinţă în diagnosticul TB, deservind şi judeţele Tulcea şi Brăila cu investigaţii de ultimă generaţie: biologie moleculară (GenoType LPA identificarea Complexului Mycobacterium Tuberculosis şi detectarea rezistenţei la INH şi RMP şi GenoXpert MTB/RIF, identificarea Complexului Mycobacterium Tuberculosis şi detectarea rezistenţei la RMP) şi cultura şi antibiograme în mediu lichid (Bactec MGIT 960). De asemenea, Laboratorul de Analize Medicale al Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie  a fost cooptat în desfăşurarea unui studiu finanţat de guvernul Norvegiei privind implementarea ultimilor tehnici de diagnostic al TB (Proietul RO 19.01). Totodată, Laboratorul de Analize Medicale desfăşoară şi scheme de comparare interlaboratoare cu Labquatity din Finlanda, în scopul menţinerii permanente a standardelor de calitate. Reamintim faptul că spitalele de pneumologie au fost desemnate spitale suport și vor primi cazurile ușoare și medii de infectare cu coronavirus. Toți suspecții de infecție cu noul coronavirus, din județul Constanța, sunt internați în unitatea sanitară din cartierul Palazu Mare. În prima linie de combatere a noului coronavirus în judeţul Constanţa se află Spitalul Clinic de Boli Infecțioase, dedicat exclusiv tratării bolnavilor COVID-19, iar unitatea secundară de tratare a bolnavilor COVID-19 este Spitalul de Pneumoftiziologie din Palazu Mare, cu un total de 88 de paturi disponibile. Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanța, cu o activitate neîntreruptă de peste 50 de ani, este recunoscut pentru asigurarea asistenței medicale de înaltă specialitate în cadrul afecțiunilor respiratorii.

Citeşte şi:

Alexandra VASILE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.