Cum ne afectează COVID-19 plămânii? Medicul Arghir: “Boala induce fibroză; nu trebuie să trăim cu frică”

0
6955
Directorul medical al Spitalului de Pneumoftiziologie, prof. univ. dr. Oana Cristina Arghir

Tunel de decontaminare la Spitalul TBC!

România este afectată de coronavirus. Vârful epidemiei de COVID-19 ar putea fi atins în a doua jumătate a lunii aprilie. Ne aflăm în scenariul 4 al luptei împotriva coronavirusului. Bilanţul a depășit 4.700 de cazuri de persoane infectate cu COVID-19 în România și peste 200 de decese, Constanța aflându-se pe lista județelor cu peste 100 de cazuri confirmate. Prin activarea scenariului patru s-a schimbat și tactica de luptă din spitale. Scenariul patru înseamnă creșterea nivelului de pregătire la nivelul spitalelor ca să poată să preia mai mulți pacienți, iar dacă numărul îmbolnăvirilor va crește foarte mult atunci spitalele vor trata cazurile grave care au nevoie de oxigen sau Terapie Intensivă. De menționat că pacienții care se adresează acum sistemului sanitar trebuie considerați potențiali suspecți COVID-19 și vor fi tratați ca atare, cu toate măsurile necesare de prevenție.

Spitalele de pneumologie au fost desemnate spitale suport și vor primi cazurile ușoare și medii de infectare cu coronavirus. Toți suspecții de infecție cu noul coronavirus, din județul Constanța, sunt internați în unitatea sanitară din cartierul Palazu Mare. Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanța, cu o activitate neîntreruptă de peste 50 de ani, este recunoscut pentru asigurarea asistenței medicale de înaltă specialitate în cadrul afecțiunilor respiratorii. În aceste momente dificile pentru întreaga lume, medicii pneumologi depun eforturi extraordinare, lucrând într-un ritm alert, pentru tratarea bolnavilor. Într-o singură gardă au ajuns în atenția lor 11 pacienți dintr-odată. Întreg personalul a fost nevoit să treacă printr-o serie de schimbări de la o zi la alta. De asemenea, circuitele au fost adaptate conform standardelor și normativelor sanitare. S-au primit numeroase sponsorizări și fonduri de la Consiliul Județean Constanța. Laboratorul spitalului a fost dotat, grație unei sponsorizări din partea companiei CELCO, cu un aparat de testare Real Time PCR , iar spitalul urmează să primească un tunel de decontaminare, cu ultraviolete, din partea familiei dr. Voicu, urmând ca unitatea sanitară să achiziționeze pentru fiecare clădire în parte. Astfel, tot personalul care lucrează în zona de risc, pe lângă echipamentul individual de protecție, va fi suplimentar protejat. Medicii pneumologi sunt încrezători și își doresc o lume postCOVID-19 în care toți să supraviețuim!

Directorul medical al Spitalului de Pneumoftiziologie, prof. univ. dr. Oana Cristina Arghir, a explicat în cadrul unui interviu pentru Focus Press, cum ne afectează coronavirusul plămânii, dar și cum putem lupta în mod corect împotriva COVID-19. Medicul are o vastă experiență profesională de peste 30 de ani în medicină, fiind medic primar în specialitatea pneumoftiziologie din anul 1997, cadru didactic al Universității “Ovidius” Constanța din 1994, membru al Școlii Doctorale de Medicină din 2017, dar și autor a numeroase lucrări în domeniul tuberculozei, coinfecției HIV-TB, somnologiei, patologiei ocupaționale. Este lider de opinie pentru activitatea depusă în susținerea și dezvoltarea pneumologiei românești. A primit numeroase diplome de excelență în semn de apreciere deosebită pentru activitățile depuse în prevenirea, supravegherea și controlul tuberculozei în România, dar și premiul de excelență în cercetarea științifică de performanță pe facultate, acordat de Ministerul Educației Naționale și Universitatea “Ovidius” Constanța în 2017 și 2019.

Reporter: Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie are pregătite 100 de paturi pentru cazurile pacienților suspecți de COVID-19. Câte cazuri au ajuns în atenția cadrelor medicale de la Palazu Mare?

Prof.univ.dr. Oana Cristina Arghir: Noi internăm pacienții cu suspiciune COVID-19 din 27 martie a.c. Am avut 6 cazuri care s-au confirmat. Primele două paciente, care au fost internate, în 27 martie, mamă și fiică, au fost primele cazuri confirmate. Toate cazurile COVID-19 confirmate, sunt transferate în Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Constanța. Noi încercăm să rezolvăm cazurile cu test PCR SARS CoV 2 negativ care au asociată patologie respiratorie, pneumonii și gripe.  Pe acești bolnavi îi mutăm dintr-un pavilion în altul și îi tratăm cu antibiotice, sau antivirale, după caz. Lucrurile, deocamdată, merg bine. Nu au fost foarte multe cazuri. Într-o singură gardă, noaptea, au venit 11 pacienți dintr-odată. A fost foarte greu. De obicei, nu vin atât de mulți. Avem 3-4 prezentări, maxim 6 pe tură. S-a decis ca medicii să lucreze în ture a câte 6 ore, în timpul zilei, și o tură de 12 ore, în timpul nopții. Avem trei pavilioane care au circuite pentru suspecți și bolnavi. Din păcate, deși noi raportăm 100 de paturi, aceste 100 de paturi nu sunt toate utilizabile pentru suspecți. Vor deveni utilizabile pentru pacienții bolnavi. Pacientul suspect trebuie izolat singur, în salon cu baie. Nu putem să-i amestecăm. În ziua de astăzi, trăim cu spaima pe care am avut-o, unii dintre noi, și la începutul erei epidemiei HIV, atunci când ne era frică să atingem pacientul HIV. Ulterior, ne-am adaptat, dar, în această pandemie COVID-19, lucrurile sunt și mai grave. Luptăm cu un virus extrem de contagios și versatil, manifestările clinice ale bolii sunt extrem de variate, inclusiv encefalită, manifestări cutanate care imită urticaria. Totul este atât de polimorf, de puțin cunoscut și, de aceea, alarmant pentru toată lumea, încât orice pacient care se adresează sistemului sanitar, astăzi, trebuie considerat potențial suspect COVID-19 și tratat, ca atare, cu toate măsurile de prevenție.

Rep.: Câte saloane prevăzute cu grupuri sanitare sunt disponibile pentru cazurile suspecte de COVID la Spitalul de Pneumoftiziologie?

Prof.univ.dr. O.C. A.: Nu avem foarte multe astfel de saloane. Sunt 23 de saloane, dotate cu baie, pentru bolnavii COVID-19. Dar, din fericire, turnover-ul acestor pacienți este mare, adică, în momentul în care rezultatul testului RT PCR este negativ, bolnavii sunt fie externați și trimiși în autoizolare, fie mutați în zona nonCOVID, pentru continuarea tratamentului. Astăzi (9 aprilie –n.r.), au fost eliberate toate saloanele pentru a putea primi alți pacienți. Se lucrează într-un ritm alert. Inclusiv noaptea, se redactează epicrize pentru externările din cursul zilei următoare. Cadrele medicale muncesc foarte mult. Mult mai mult decât munceau înainte. O gardă cu 11 bolnavi este o gardă grea pentru un serviciu de Pneumoftiziologie. Pentru Serviciul de Urgență, 11 pacienți nu înseamnă mult. Ne adaptăm din mers. Este o situație grea, sper să o depășim cu bine în curând și fără nici-o victimă în rândul personalului. Când zic victimă nu mă refer doar în sensul tragic al cuvântului, ci nădăjduiesc să avem zero persoane infectate în rândul personalului.

Rep.: Cum reușiți să vă protejați astfel încât să nu vă îmbolnăviți de COVID?

Prof.univ.dr. O.C.A.: În privința protecției individuale, probabil că noi ne-am organizat mai repede decât alți colegi din alte zone ale țării. Inițial, au fost limitate consultațiile la cerere, cu plată, nu au fost văzuți decât pacienții care veneau cu bilet de trimitere de la medicul de familie sau de la alți medici specialiști, pentru consult sau pentru radiografie. S-a considerat că persoanele care vin din străinătate și nu au medici de familie, dacă sunt simptomatici COVID, vor forța sistemul să fie consultați. Și atunci, am limitat aceste cazuri încă din februarie. Apoi, tot în februarie, am început să facem achiziții de echipamente și de medicamente. Noi, în prezent, avem și medicamente și teste rapide. Am solicitat aparatură și am reușit să obținem fonduri. Acum avem un aparat pentru efectuarea testelor rt RT PCR SARS CoV2. Urmează să primim și kiturile necesare.

Rep.: Când ați primit aparatul de testare RT-PCR?

Prof.univ.dr. O.C. A.: Marți  (7 aprilie a.c. –n.r.) am primit aparatul, care urmează a fi instalat de furnizor.

Rep.: Ați asigurat echipament de protecție personalului?

Prof.univ.dr. O.C. A.: Având echipamentul de protecție achiziționat, am putut să facem instruirea personalului înainte ca suspecții COVID-19 să vină în spital. Avem proceduri, planuri, circuite. S-au făcut amenajări în toate pavilioanele cu paturi. S-au izolat zonele cu maxim risc de contagiune, prin montarea unor pereți din rigips, tâmplărie de tip PVC, cu geam. Au fost schimbate ușile și s-au amenajat grupuri sanitare în saloane. Saloanele mari s-au despărțit prin pereți de rigips și s-au creat rezerve,  saloane mai mici, adaptate cerințelor de izolare a cazului COVID-19. Medicii șefi de secție, conf. dr. Elena Danteș, șef de lucrări dr. Ariadna Petronela Fildan, dr. Elena Dumitrache au avut o contribuție deosebită. Personalul secțiilor, coordonat de asistentele șefe, a depus un efort susținut. S-au văruit saloane, vopsit calorifere, etc. A fost un efort colectiv ieșit din comun, să ne pregătim spitalul pentru această situație epidemiologică, cu totul și cu totul excepțională.

Rep.: Înțeleg de la dumneavoastră că au fost schimbate sau adaptate circuitele în spital conform noilor prevederi?

Prof.univ.dr. O.C.A.: Da! Le-am adaptat. Am avut și sponsori care au fost alături de noi. Dacă multă vreme, ne-am confruntat cu riscul transmiterii tuberculozei, să știți că, acum, am ajuns la concluzia că și bacilii multidrog rezistenți sunt mai puțini agresivi decât acest germene față de care nu știm cum să ne protejăm.

Rep.: Cum ne afectează coronavirusul plămânii?

Prof.univ.dr. O.C.A.: Aici dinamica este atât de rapidă, încât o formă medie de pneumonie poate deveni severă chiar critică de la o zi la alta. În primul caz COVID-19, identificat, la un cadru medical, în Constanța, cumva, am fost și eu implicată. Din fericire, am avut un presentiment și am solicitat să văd doar radiografia, fără să internez bolnavul. În acest caz, cu sindrom febril persistent și test de gripă negativ, fără aparent context epidemiologic, radiografia pulmonară era normală, dar computer tomografia, la o zi distanță, a arătat leziuni infiltrative în geam mat extinse bilateral, înalt sugestive pentru COVID-19. Într-o primă etapă, infecția cu noul tip de coronavirus poate să fie înșelătoare, cu radiografie pulmonară normală, dar „dezastrul” poate fi iminent. Localizarea leziunilor inițial este periferică, subpleurală și, din acest motiv, radiografia poate fi cvasinormală. Dinamica apariției și extensiei infiltratelor pulmonare este rapidă. Întâi, leziunile se localizează pe un singur plămân, pe un singur lob și apoi se extind și se bilateralizează. Se preferă bazele mai mult decât vârfurile pulmonului. În formele severe de boală, pacientul practic nu mai poate respira. Se inundă alveolele. Este o mare dramă la acești bolnavi. Uneori, pot conta și câteva ore în luarea diciziei terapeutice adecvate.

Rep.: Concret, ce se întâmplă în plămânii afectați de COVID?

Prof.univ.dr. O.C.A.: La nivel pulmonar, se produce o inflamație excesivă. Există și o reacție paradoxală de hipersecreție de citokine, care amplifică această inflamație. Trebuie monitorizați anumiți biomarkeri, cum ar fi feritina, interleukina 6, testele inflamamtorii, ca să poți să sesizezi precoce acest moment de un dramatism înfiorător, pentru că următoarea cale terapeutică este intubarea pacienților și ventilația mecanică.

Rep.: Ce îmi puteți spune despre medicația recomandată pacienților cu COVID?

Prof.univ.dr. O.C.A.: Medicația folosită este oarecum controversată, pe plan mondial. Nu avem suficientă experiență, mai ales noi, medicii pneumologi. Noi, cel puțin, nu știm dacă medicamentele pe care le avem noi în farmacie vor fi utile. La capitolul antibioticoterapie, protocoalele terapeutice se schimbă. Inițial, a fost promovată Azitromicina, acum, sunt recomandate alte antibiotice, în combinație. În Franța, se fac experimente cu sângele unui vierme marin. Lumea medicală nu este autorizată să spună exact care medicamente pot asigura succesul terapeutic. Combinația Darunavir/Cobicistat este mai puțin folosită. În România, se recomandă, în funcție de severitatea formelor de boală, Hidroxiclorochina și Lopinavir/Ritonavir, medicamente folosite și în alte țări.

Rep.: Ce reacții adverse pot avea tratamentele în cazul bolnavilor de COVID-19?

Prof.univ.dr. O.C.A.: Sunt foarte multe reacții adverse și interacțiuni cu alte medicamente. Este o provocare pentru noi, pneumologii, să recomandăm aceste medicamente. Spre exemplu, Hidroxiclorochina, când este recomandată de câtre colegii noștri reumatologi, primul lucrul pe care îl fac bolnavilor este examenul fundului de ochi. Ei administrează pe o perioadă mai lungă de timp, dar noi folosim doze mai mari, pentru COVID-19. Sunt foarte multe reacții adverse, unele cunoscute, altele probabil le vom observa pe măsură ce îi vom trata pe acești pacienți. Corticoterapia, cu rol antiinflamator și antifibrotic, este controversată. Momentul instituirii produselor cortizonice iarăși nu este foarte clar stabilit. În formele severe, încerci absolut orice pentru salvarea vieții bolnavului. Mai sunt și produse în cadrul unor programe compasionale cum sunt Remdesivirul, anticorpii monoclonali anti IL-6, cum ar fi Tocilizumabul, indicat la pacienții cu hipersecreție de citokine. Acest ultim medicament, din fericire, există în România, și, în momentul în care am avea un candidat eligibil pentru această terapie, putem să-l obținem gratuit. La fel și Remdesivirul, în ultima fază, se obține, tot gratuit, în cadrul unui studiu clinic.

Rep.: Aceste medicamente recomandate de medic sunt din farmaciile cu circuit închis, cu o procedură strictă. Există o restricție în privința eliberării lor?

Prof.univ.dr. O.C.A.: Sigur. Ele sunt dedicate formelor critice de boală, nu într-o formă ușoară sau medie.

Rep.: Discutăm despre o boală contagioasă. Cum credeți dumneavoastră că va evolua situația epidemiologică pe termen mediu și lung în România?

Prof.univ.dr. O.C.A.: COVID-19 este o boală extrem de contagioasă. Cercetătorii, epidemiologii și infecționiștii, care au experiență, fac predicții că s-ar putea să fie cazuri până în 2022. Acest lucru, s-a întâmplat și cu celebra gripă spaniolă din 1918, care a durat până în 1920, și al treilea val epidemic a ucis mai mulți pacienți decât primele două. Nu știm ce va fi. Oricum acest virus are capacitatea de a dezvolta mutanți și nu știm ce se va întâmpla în timp, dacă va deveni mai agresiv sau nu. Sper să se descopere un vaccin sau un tratament eficient. M-aș bucura ca vaccinarea BCG (împotriva tuberculozei), despre care atât de mult se vorbește în ultima vreme în literatura de specialitate, să ne protejeze pe noi românii. M-aș bucura ca vaccinarea BCG, introdusă de Ioan Cantacuzino în România, încă din 1924, să fie un fel de scut antiCorona, care să inducă o morbiditate și o mortalitate mult reduse față de alte țări unde vaccinarea BCG nu se mai recomandă. Sunt tot felul de observații, comparații, care se fac, între epidemia cu SARS CoV2 din Portugalia, care vaccinează BCG, comparativ cu Spania, care nu vaccinează, între Germania de Est, unde se practica vaccinarea BCG, versus cazurile din zona vestică a Germaniei, unde populația nu a fost vaccinată, etc. Sunt studii observaționale și multe speranțe. Trebuie să fim conștienți de faptul că, în România și în alte țări din fostul bloc comunist, mijloacele de a testa populația sunt mult reduse și, atunci, probabil numărul mai redus de cazuri COVID-19 din această zonă a lumii sunt explicate și datorită testării reduse. Vom vedea la sfârșit. Posibil ca, în iulie 2020, să fie o pantă regresivă așa cum o anunță specialiștii epidemiologi. Ce va fi după? Nu știm, dacă nu găsim mijloacele de a stopa extensia acestui virus în populație. Nu știm ce va fi. Boala lasă sechele fibrotice. Boala induce fibroză. (Fibroza pulmonară este o stare a plămânilor atunci când ţesutul pulmonar este afectat şi cicatrizat. Mai este numită şi fibroză pulmonară idiopatică deoarece cauza este cel mai adesea necunoscută. –n.r.) Unele infiltrate pulmonare se rezorb, dar altele induc, fibroză pentru că, în timpul bolii, se produc leziuni la nivelul epiteliului alveolar (injurie) capabile să inducă apariția unei fibroze. Se spune că, la un alt episod de îmbolnăvire, fibroza aceasta se poate extinde și cauza deces. 

Rep.: Acum nu există o profilaxie specifică?

Prof.univ.dr. O.C.A.: Nu există, dar au fost iarăși niște speculații că poate o doză dată pe săptămână de Hidroxiclorocină ar putea să prevină infecția.

Rep.: La Timișoara se fac testări pe celule umane pentru un vaccin anti-COVID. Ce îmi puteți spune despre acest lucru?

Prof.univ.dr. O.C.A.: Am citit, dar nu am calificarea să vă spun dacă este bun. Sunt încercări și în Statele Unite, și în Germania pentru obținerea unui vaccin. Rămâne să vedem care va fi mai bun. Eu îmi pun mari speranțe că se va descoperi un vaccin eficient și vom reuși să ne reluăm stilul de viață de dinainte de COVID-19, dar practica medicală, din perspectiva prevenției, cred că se va schimba radical.

Rep.: În Constanța există un robot pentru dezinfecţia aerului şi suprafeţelor în Spitalul De Boli Infecțioase. Spre ce credeți că își va îndrepta medicina atenția în viitor?

Prof.univ.dr. O.C.A.: Probabil că, în era postCOVID, se va recurge din ce în ce mai mult la roboți, inclusiv umanoizi, care să fie capabili și să consulte pacientul, să stabilească algoritmic variante de diagnostic, să indice tratament? Probabil vom fi obligați să achiziționăm toți astfel de roboți, pentru dezinfecția spațiilor de lucru, dacă nu vom reuși să limităm bolile cu o contagiozitate atât de mare printr-un vaccin eficient.

Rep.: Pot exista și erori de soft în cazul roboților.

Prof.univ.dr. O.C.A.: Pot exista, dar probabil că nu vor mai exista atât de mulți medici cât sunt acum. Rămâne să vedem, anul acesta, cât de mulți se vor mai înscrie la admiterea în facultățile de Medicină. Nu știu dacă va mai fi aceeași adresabilitate a absolvenților de liceu. Acum și turismul pare să fie afectat. Nu știi care industrie poate fi profitabilă, care ramură a economiei ar fi profitabilă și ți-ar asigura un trai decent în perspectivă.

Rep.: Credeți că Facultatea de Medicină va avea de suferit din punctul acesta de vedere?

Prof.univ.dr. O.C.A.: Mă gândesc că ar putea fi (afectată –n.r.) când vezi atâția medici infectați și alții fără șanse de supraviețuire. Instinctul de autoconservare, totuși, primează. Medicina, indiferent de specialitate, a devenit o profesie cu risc. Suntem atât periclitați cât și periclitanți pentru cei din jur. Nu toți sunt eroi de tip kamikaze. Dacă ajungi să consideri că fiecare om, care îți intră pe ușa cabinetului, poate să aibă o boală de genul COVID-19, și să te temi, viața poate deveni imposibilă. Umberto Eco, la un moment dat, în “Numele Trandafirului”, spunea  că, dacă oamenii ar putea să vadă spiritele din jurul lor, viața ar deveni imposibilă. Cam așa și aici. Dacă am considera orice pacient – o potențială sursă,  atunci foarte greu vom putea să practicăm această meserie mai departe. Este foarte greu și incomod să stai în echipamentul de protecție. Orice barieră te poate limita. Este un stres când te dezechipezi. Dacă îmbrăcat fiind, ești protejat, când te dezechipezi te poți autoinfecta.

Rep.: Înțeleg de la dumneavoastră că vă confruntați cu un stres permanent din punctul acesta de vedere.

Prof.univ.dr. O.C.A.: Este o grijă suplimentară și un stres permanent, pentru fiecare cadru medical. Însă, nu trebuie să trăim cu frică. Fricile trebuiesc dominate. Nu cred că foarte mulți tineri își vor mai alege această carieră. Iar cei care o vor alege, cu certitudine vor fi cei care vor face și imposibilul în viitor. Vor fi cei aleși, ca să zic așa.

Rep.: Cum ne putem proteja eficient și cum putem lupta în mod corect împotriva COVID?

Prof.univ.dr. O.C.A.: Măsurile de igienă categoric sunt utile. Este necesar să stăm izolați în casă. Izolarea este primul lucru pe care îl recomand și apoi igiena în fiecare clipă, curățenia din casă, masca de protecție în spațiile publice. Trebuie să facem un ritual din acest gest al igienii mâinilor, să ne spălăm mult mai des decât o făceam înainte. Ai pus mâna pe o cutie cu lapte, ți-ai turnat lapte în cană, apoi mergi să te speli pe mâini. Nu știi dacă acea cutie are germeni sau nu. Apoi să citim cât mai mult. Mai ales medicii trebuie să citească, dar și ceilalți se pot documenta. Toate site-urile, toate jurnalele au dat acces gratuit la informație. Nu mai este ca pe vremuri să dorești să citești un articol și, dacă nu ești abonat la revista respectivă, practic să nu ai acces. Ai acces și poți să te documentezi. Apoi să sesizezi dacă ai vreunul din semnele sau simptomele, care sunt descrise și să te adresezi TELEFONIC medicului de familie. Sistemul sanitar nu trebuie forțat. Oamenii trebuie să înțeleagă faptul că suntem oameni, suntem puțini și trebuie să fim protejați. Telemedicina este acum un fel de interfață între noi și pacienți. De sunat medicul de familie, pentru că el știe mai departe ce e de făcut. Și pasul 2, testarea simptomaticilor este foarte importantă, trebuie făcută.

Rep.: În ce constă testarea COVID? Care este procedura?

Prof.univ.dr. O.C.A.: Sunt două feluri de teste. Unele teste sunt de tip exudat nazofaringian, orofaringian. Cum se lua un fel de ASLO înainte, dar cu altfel de bețișoare. La un moment dat, se recomanda și prelevare din materiile fecale, la sfârșitul tratamentului. Testul PCR SARS CoV2 pozitiv confirmă COVID-19. Acest test PCR se poate face și din spută și din lavaj bronhoalveolar (LBA, metodă bronhoscopică minim invazivă care permite recoltarea în scop diagnostic de celule, patogeni, depuneri minerale, precum și a altor elemente prezente la nivelul plămânului –n.r.) la pacienții care sunt intubați și de la care se poate recolta. Aici se impun măsuri suplimentare de precauție întrucât orice manevră cu aerosoli de provocare a sputei induse, a expectorației, poate să devină periclitantă pentru personalul medical. Pe lângă acest test PCR, pe care puține laboratoare din România sunt capabile să-l facă, datorită lipsei aparaturii de extracție a acizilor nucleici, mai este un test rapid care se bazează pe detecția anticorpilor de tip IgG și IgM   (imunoglobulina G este cel mai frecvent tip de anticorpi din sânge și din alte fluide ale corpului și Imunoglobulina M este cea mai răspândită în infecţiile acute –n.r.). Anticorpii aceștia apar atunci când o persoană a venit în contact cu virusul, dar există limite datorită interferențelor, reacțiilor încrucișate cu alte tipuri de coronavirus. Când testul PCR e negativ și serologia este pozitivă, nu poți să susții diagnosticul de COVID decât în context epidemiologic și clinico-radiologic. Aceste teste rapide se recomandă pe parcursul evoluției bolii și nu la debut. Se încearcă, recoltându-se sânge de la pacienții care au acești anticorpi, să se producă plasmă care să poată fi administrată bolnavilor COVID-19. Tot felul de încercări pentru îndeplinirea misiunii salvatoare a medicilor.

Rep.: Aceste teste se fac și la Spitalul de Pneumoftiziologie?

Prof.univ.dr. O.C.A.: Da! Noi lucrăm teste rapide și vom putea efectua și testări PCR. Am avut un caz în care o pacientă, contact cu soțul confirmat COVID-19, a ajuns la noi în spital ca suspect cu formă medie de COVID-19, cu pneumonie. Acum s-a vindecat. Avem rezerve în a susține diagnosticul de COVID la pacienții care nu au și PCR SARS CoV2 pozitiv.

Rep.: Când estimați că am putea ieși din casă ținând cont de faptul că starea de urgență a fost prelungită cu încă o lună?

Prof.univ.dr. O.C.A.: Eu nu pot să estimez, dar mă bazez pe ce spun epidemiologii. Probabil la sfârșitul lunii iulie și să ne pregătim pentru al doilea val în noiembrie. Așa au zis specialiștii, așa spun și eu. Nu am experiență în domeniu și nu pot face genul acesta de predicții.

Rep.: Aceasta ar fi oarecum estimarea specialiștilor?

Prof.univ.dr. O.C.A.: Da! Așa sperăm. Depinde foarte mult câte cazuri vor fi diagnosticate în momentul în care pacienții români vor avea acces la testare. Testarea este foarte importantă. În prezent, se fac puține testări în România. În Constanța, deocamdată, numai în Spitalul Clinic de Boli Infecțioase. Vă dați seama cât de mare este presiunea pe personalul medical din acest spital, să recolteze și să testeze singuri pentru un județ întreg?

Rep.: Testele se fac la recomandarea medicului. Poate să meargă oricine la spital să se testeze?

Prof.univ.dr. O.C.A.: Testele se fac numai la recomandarea medicului. Ar fi un haos dacă s-ar duce toți. Pacienții care sunt simptomatici sunt îndrumați de medicul de familie sau vin din Unitatea de Primire Urgențe din cadrul Spitalului Clinic Județean Constanța sau din triajul altor spitale, apoi sunt testați și contacții unor bolnavi depistați.

Rep.: Vă rog să oferiți câteva îndemnuri pentru cei care vor să urmeze Facultatea de Medicină ținând cont de faptul că există unele îngrijorări.

Prof.univ.dr. O.C.A.: Și fiica mea vrea să dea admitere la Facultatea de Medicină din Constanța. Această pandemie nu a speriat-o. Continuă să-și dorească medicina, vrea să facă o specialitate chirurgicală. Cei care au chemare, sunt născuți să facă asta, sunt echilibrați și puternici, vor merge mai departe, pot urma Facultatea de Medicină. Ați văzut medicii români, care s-au dus în Lombardia, ca să ofere ajutor medicilor de la ATI? De o generație de genul acesta avem nevoie. Nu de medici care să dea înapoi. Dacă nu ești suficient de echilibrat și ai diverse  frici, insecurități, atunci Medicina nu mai este o facultate de urmat.

Rep.: Ce mesaj doriți să transmiteți întregului colectiv de la Spitalul Clinic de la Pneumoftiziologie?

Prof.univ.dr. O.C.A.: Noi suntem o echipă. Alături de colectivul spitalului, sunt și cadrele medicale detașate din Dispensarul TBC, precum și medicii rezidenți pneumologi. Le mulțumesc tuturor,  în primul rând, pentru implicare și profesionalism, le transmit că ne dorim să fim capabili să le oferim tot echipamentul și suportul de care au nevoie ca să se simtă protejați, inclusiv un tunel de decontaminare, cu ultraviolete și biocide. Suntem pe cale de a-l obține. Este o sponsorizare pe rol și sper să avem nu unul, ci trei, pentru fiecare clădire în parte și, în acest fel, să fim siguri că plecăm din spital fără riscuri. Ne dorim o lume postCOVID-19 în care toți să supraviețuim! Dumnezeu să ne ajute!

Rep.: Vă mulțumim tare mult!

Prof.univ.dr. O.C. A.: Pentru puțin!

Alexandra VASILE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.