Ouăle încondeiate sunt nelipsite de sărbătorile pascale. Cei care au vrut să învețe tehnicile păstrate din străbuni au avut ocazia să participe la atelierele demonstrative și interactive de încondeiat ouă, la Muzeul de Artă Populară din Constanța. Astfel, în pragul sărbătorilor, elevii constănțeni au descifrat tainele meșteșugurilor populare.
Zeci de copii curioși să descopere această artă au trecut pragul muzeului. La acest atelier, ei au învățat cum să lucreze cu ceară topită. Muzeul de Artă Populară din Constanța a derulat în această perioadă o serie de activități cu tematică pascală.
Talentatul meșter popular Fevronia Ciortan, cu mâini de aur, a făcut demonstrații de încondeiere tradițională a ouălor, din dorința de a marca apropierea sărbătorilor cu un eveniment educativ și recreativ, dedicat copiilor.
Prof. Cristina Simion, Școala Nr. 28 Dan Barbilian din Constanța 
Mihaela Trifu, muzeograf 
Meșterul popular Fevronia Ciortan ne-a mărturisit că este de profesie contabil. Fevronia Ciortan ne-a povestit că a învățat tehnica încondeierii ouălor de la fiul ei, Bogdan. Principalii beneficiari ai atelierelor de la muzeu au fost școlarii talentați din Constanța.
Alături de ei au participat și profesorii, care au dorit să le pună în practică simțul artistic. “Am ascultat cu mare interes povestea încondeierii oului. Apoi am pictat și încondeiat cele mai frumoase ouă pe care le-am luat acasă”, ne-a mărturisit o elevă a Școlii nr. 28 Dan Barbilian din Constanța, îndrumată de prof. Cristina Simion.
Talentatul meşter popular Fevronia Ciortan
În cadrul evenimentului s-au organizat și ateliere de pictură pe ouă, dar și o mică expoziție a lucrărilor realizate de școlari și preșcolari. Alături de copii au fost prezenți și muzeografii, iar „lumina” și „culoarea” le-au fost aliați.
Acest eveniment a oferit reprezentanților muzeului prilejul de a vorbi cu elevii despre importanța și semnificația sărbătorilor pascale. După desfășurarea atelierelor, copiii au avut parte de un tur ghidat în cadrul muzeului, cu explicații din partea muzeografului Mihaela Trifu, care a îmbogățit cunoștințele vizitatorilor.
De precizat faptul că încondeiatul ouălor ocupă un loc deosebit în arta populară românească. “Documentar, acest obicei a fost menţionat pentru prima dată pe la 1700, de către Antonio Maria Del Chiaro, secretarul domnitorului Constantin Brâncoveanu. Acesta, descriind obiceiurile de Paşti de la Curtea Domnească din Bucureşti, consemnează faptul că femeile valahe excelează în această artă.
Două sunt procedeele folosite pentru înfrumuseţarea ouălor de Paşti: colorarea simplă şi scrierea (încondeiatul sau “închistrirea”) cu ceară de albine şi un instrument specific numit condei sau “chişiţă”, prevăzut în vârf cu un tub îngust din tablă prin care se scurge ceara. Încondeiatul cu “chişiţa” presupune răbdare şi talent.
Oul se ține în mâna stângă, iar condeiul în dreapta. Se începe cu împărțirea câmpurilor ornamentale de-a lungul și de-a latul ouălor, constituindu-se două, patru, șase sau opt suprafețe trasate cu ceară încălzită, care se scurge din vârful condeiului și acoperă unele părți din suprafața oului.
Oul este introdus într-o baie de culoare galbenă, apoi în roșu și, de obicei, se termina cu negru sau altă culoare închisă. Fiecare spațiu colorat este acoperit, pe rând, cu ceară topită, iar la sfârșit ceara se șterge cu o cârpă încălzită, topindu-se și rămânând o compoziție policromă”, susțin reprezentanții Muzeului de Artă Populară din Constanța.
Tradiţional, încondeiatul sau vopsitul se face în Joia Mare, iar în trecut cele mai frumoase ouă se dăruiau fie de către fini naşilor, fie de către femeile bătrâne preotului, fie de către fete flăcăilor.
”Oul este un simbol arhetipal al începutului tuturor lucrurilor, al originii, al regenerării şi permanenţei vieţii. În codul alimentar pascal, oul reprezintă simbolul cel mai încăcat de semnificaţii, fiind asociat mormântului deschis al Mântuitorului. De asemenea, oul simbolizează vitalitatea, iar ca aceasta să se transmită oamenilor, în dimineaţa primei zile de Paşti există obiceiul ca membrii familiei să se spele pe faţă cu apa în care a stat un ou roşu”, au conchis muzeografii.
Alexandra VASILE
