Atribuțiile guvernului interimar: poate fi prelungită starea de alertă sau nu?

0
238
Preşedintele PNL, Bogdan Huţucă, şi premierul interimar Vasile Cîţu

România traversează o perioadă extrem de dificilă. Pe lângă criza sanitară generată de pandemia de coronavirus, ne confruntăm și cu o criză financiară, dar și una politică. În cursul săptămânii trecute, Guvernul condus de Florin Cîțu a picat printr-o moțiune de cenzură ce a adunat cele mai multe voturi din istoria post-decembristă a țării.

Cabinetul Cîțu este al șaselea guvern al României post-decembriste care pică prin moțiune de cenzură. Aceasta a fost  votată de PSD, USR-PLUS și AUR și a trecut cu cel mai mare scor din istorie, 281 de voturi. Șeful statului, Klaus Iohannis a convocat încă de luni, 11 octombrie a.c., la consultări partidele, pentru crearea unei majorități care să susțină un nou guvern.

Premierul propus de acesta este Dacian Cioloș, care are la dispoziție 10 zile pentru a veni cu o soluție pentru traversarea crizei, să îşi creeze guvernul și să primească ulteriorul votul de încredere din partea partidelor. Prin urmare, dacă Executivul pe care Cioloș îl va prezenta primește votul de încredere, România va avea un nou guvern, în caz contrar, până la expirarea celor 45 de zile, Cîţu rămâne interimar “la butoane”, însă cu atribuții restrânse. Care sunt acestea?

Un guvern cu drepturi depline îndeplineşte, conform Codului administrativ, următoarele atribuţii principale: iniţiază proiecte de lege; emite puncte de vedere asupra propunerilor legislative; asigură executarea de către autorităţile administraţiei publice a legilor şi a celorlalte acte normative date în aplicarea acestora; elaborează proiectele de lege a bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat pe care le supune, separat, spre adoptare Parlamentului; asigură apărarea ordinii de drept, a liniştii publice şi siguranţei cetăţeanului, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, în condiţiile prevăzute de lege; asigură integrarea României în structurile europene şi internaţionale; negociază tratatele, acordurile şi convenţiile internaţionale care angajează statul român.

În schimb, guvernul interimar poate emite numai acte cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova însă politici noi. În perioada de interimat, Guvernul nu poate să emită ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă şi nu poate iniţia proiecte de lege. Prin urmare, Executivul poate emite, în această perioadă, Hotărâri de Guvern.

Precizările de mai sus ar trebui să clarifice un subiect intens comentat în mediul online: poate sau nu un guvern interimar să prelungească starea de alertă, având în vedere că expiră în 30 de zile de la data emiterii acesteia, respectiv 10 septembrie a.c.?

Părerile sunt împărţite: spre exemplu, avocatul Luminița Daniela Fundeanu a declarat pentru Focus Press: ”Potrivit art.37 alin(3) din Codul Administrativ al României Guvernul nu poate să emită ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege, în situația în situația în care mandatul acestuia a încetat. Mai mult decât atât, potrivit art.110 din Constituția României, guvernul a cărui mandat a încetat îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice. Codul administrativ prevede și excepții însă, printre acestea nu se numără și prelungirea stării de alertă. Concluzionând, guvernul actual, interimar,  nu poate prelungi starea de alertă”.

O altă părere a avocatului Eduard Niță reflectă faptul că: „De la bun început există opinii, cum e cea a lui fostul președinte al CCR Augustin Zegrean, care spune că starea de alertă poate fi instituită și prelungită în primul prin lege, nu prin hotărâre de guvern, pentru că restrânge drepturi și libertăți, dar cât timp CCR nu a statuat în privința asta ne aflăm în logica impusă de hotărârile de guvern. Tot August Zegrean spune că actualul guvern demis nu ar mai putea emite nici măcar hotărâri de guvern, alții nu sunt de acord. Legea spune că nu mai poate emite ordonanțe și iniția proiecte de lege, dar poate emite acte normative necesare pentru administrarea treburilor publice, aici s-ar putea încadra hotărâre de guvern. Dar se spune “fără a promova politici noi”, adică s-ar putea prelungi starea de alertă, dar fără  o modifica față de cum era înainte, adică fără noi măsuri. Ideea este că atunci când te afli într-o incertitudine constituțională și legislativă cei care au pârghiile pot să forțeze legea. Ce li se poate întâmpla? Să constate instanța sau CCR de cele mai multe ori foarte tardiv pentru că nu aveau dreptate și au acționat ilegal și să anuleze.”

Cu toate acestea, premierul guvernului interimar, Florin Cîțu a declarat la data de 6 octombrie a.c., prelungirea stării de alertă pe teritoriul României. Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis în ședința de miercuri să ceară prelungirea stării de alertă pe teritoriul României, cu menținerea măsurilor luate la ultima prelungire, în luna septembrie. Prelungirea de 30 de zile va intra în vigoare pe 10 octombrie.

Loredana MIHAI    Daniel ALBU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.