Așa cum orice este vandabil pentru persoanele cu „inițiativă“ și voucherele de vacanță au ajuns subiect de bișniță. Fiind încă un domeniu nou, oamenii legii nu s-au confruntat încă cu situații concrete, iar drept urmare, încă își fac temele pentru a ști cum să procedeze atunci când va fi cazul. Concret, au de suferit doar proprietarul voucherului și agentul economic. Intermediarul scapă de răspundere, pentru că fapta sa nu este prevăzută de lege.
Legea spune că Voucherele de vacanță sunt bonuri valorice care angajatorii le pot oferi salariaților cu contract individual de muncă. Ele pot fi folosite apoi de angajați pentru a achita costurile vacanțelor pe care și le fac în România. Voucherele de vacanță sunt nominale și netransmisibile.
Adică, voucherele pot fi folosite doar de persoana al cărui nume este trecut pe ele și sunt valabile doar în prezența persoanei respective.
Situația socială a unor angajați la stat – prea săraci și cu prea multe probleme pentru a-și permite chiar și așa o vacanță, sau prea bogați pentru a se umili la a fi condiționați unde să se cazeze. Și atunci, după prima tranșă de acordare a voucherelor de vacanță, o bună parte dintre ele au rămas nefolosite.
Automat, anumite persoane au văzut o oportunitate și prin anumite pârghii au găsit să facă un ban grămadă de pe urma celor două categorii de oameni. Așa au apărut anunțurile de genul „cumpăr vouchere de vacanță“, iar pentru valoarea de 1.400 de lei a acestora se oferă cash 1.000 de lei.
Iar din acest moment, începe dilema judiciară, fiind un teren necunoscut de către polițiști și procurori. După o temeinică documentare, surse judiciare au explicat pentru Focus Press cum această faptă încalcă legea, cine poate fi tras la răspundere și cine scapă basma curată.
„Luăm următoarea situație: un cetățean cumpără de la altă persoană fizică tichete de vacanță și merge și se cazează cu ele.
În acest caz, persoana care vinde este sancționată contravențional, iar hotelierul, agentul economic care primește persoana care a cumpărat voucherul să se cazeze, este și ea sancționată contravențional.
În momentul cazării, este obligatorie completarea unei „fișe de cazare“. Dacă nu se face acest lucru, agentul economic este iar sancționat. Dacă persoana care a cumpărat voucherele, completează fișa cu datele ce apar pe voucher, atunci este de natură penală, fals sub înscrisuri sub semnătură privată.
Chiar dacă la cazare nu se completează fișa de cazare, sau se completează cu numele persoanei deținătoare de drept a voucherelor, iar agentul economic solicită decontarea sumei înscrise pe voucher, fapta sa intră în ambele cazuri la înșelăciune.
O altă situație ipotetică, este cea în care titularul, sau o terță persoană nu se cazează fizic.
Voucherele ajung la hotelier, care le introduce în contabilitate pe baza unui tabel cu nume, CNP și alte date de identificare, acesta riscă iar un dosar penal pentru înșelăciune, iar titularul, sancțiune contravențională.
A treia situație de introducere în sistemul de decontare a voucherelor de vacanță este cel al „veniturilor viitoare“.
În urma unei înțelegeri, a unei rezervări, voucherele ajung în posesia agentului economic, iar pentru că din varii motive persoana titulară nu a mai beneficiat de servicii, dar acestea au fost introduse în contabilitate, se întocmește un proces verbal prin care se contată că devin venit al societății. Această din urmă situație este cel mai greu de dovedit.
În orice situație, proprietarul voucherelor riscă o amendă, iar cel care le folosește, agentul economic, în funcție de modul în care abuzează de ele, de dosar penal. Intermediarul, cel care face legătura între cei doi, nu riscă nimic“, a explicat un ofițer de poliție.
Cătălin SCHIPOR
